SÁ munceascÁ sau nu la tarabÁ? Aceasta este întrebarea care macinÁ zilnic orice ¡omer din ora¡ul nostru. Cine stÁ 12 ore zilnic la o tarabÁ, în condiîii meteorologice extreme (caniculÁ, vânt, ploaie, ger), fÁrÁ posibilitatea de a merge la toaletÁ, cu o masa de la prânz servitÁ pe genunchi ¡i pentru un salariu de numai douÁ milioane de lei lunar? De ce ar alege cineva sÁ piardÁ zile întregi din viaîÁ nefÁcând altceva decât sÁ se uite la trecÁtori. "Pentru cÁ altceva nu ¡tiu sÁ fac", ne-au spus unii care s-au însurat cu aceastÁ meserie. Alîii au încercat sÁ ne convingÁ cÁ este una din cele mai vechi ¡i mai frumoase meserii. "Intru zilnic în contact cu oameni noi ¡i nu am cum sÁ mÁ plictisesc. Se spune cÁ dacÁ stai mult timp într-un loc începe sÁ vinÁ lumea la tine ¡i sÁ te întrebe ce ¡i cum. Ar trebui sÁ încercaîi ¡i dumneavoastrÁ, este un sentiment unic", ne-a spus un veteran al comerîului stradal. Un periplu prin tarabele din ora¡u l nostru ne-a convins cÁ aceastÁ meserie este practicatÁ de oameni simpli care abia ¡tiu sÁ scrie (dar sunt a¡i în ¡tiinîa numerelor), de licenîiaîi care au terminat o facultate ¡i acum sunt în tranzit spre un post mai bun ¡i chiar de patronii în¡i¡i, care preferÁ sÁ economiseascÁ un salariu. Pentru a reda cât mai exact viaîa unui vânzÁtor la tarabÁ am petrecut o zi în mijlocul lor, zi în care am trecut prin toate "chinurile" specifice petrecerii atâtor ore sub cerul liber. Dimineaîa Este momentul în care se face curÁîenia zilnicÁ. Ûnainte de toate scoîi grijuliu marfa pe tarabÁ ca nu cumva sÁ pierzi un client care vrea sÁ facÁ cumpÁrÁturi pe rÁcoare. Arunci cu puîinÁ apÁ pe jos cÁ sÁ alungi praful, ¡tergi marfa ca sÁ strÁluceascÁ ¡i sÁ ia ochii clienîilor ¡i te pui pe a¡teptat. Meseria de tarabagiu nu este la îndemâna oricui. Bineînîeles cÁ oricine poate sÁ vândÁ un pantof sau o ¡urubelniîÁ ¡i sÁ dea un rest corect, dar a fi vânzÁtor înseamnÁ, în primul rând, sÁ intri în contact cu oamenii. Cu tot felul de oameni. Clienîii pot fi grÁbiîi, nervo¡i, taciturni, plictisiîi etc, iar tu nu poîi afi¡a decât o singurÁ faîÁ: cea cu colîurile buzelor în sus. Nu conteazÁ dacÁ e¡ti somnoros sau nervos cÁ tocmai îi-a furat cineva câ¡tigul pe trei zile, dacÁ vrei sÁ vinzi mai mult decât vecinii tÁi tarabagii trebuie sÁ ¡tii sÁ-îi câ¡tigi ¡i sÁ pÁstrezi clienîii. Comerîul stradal la noi este departe de cel din îÁrile unde se trage de mânecÁ clientul, care nu pleacÁ de lângÁ tar abÁ pânÁ nu cumpÁrÁ o gumÁ sau altceva. Concurenîa este însÁ din ce în ce mai acerbÁ ¡i puterea de cumpÁrare din ce în ce mai micÁ, astfel încât cumpÁrÁtorii devin pÁsÁri rare. Numai de vânzÁtor depinde dacÁ acesta î¡i va petrece vremea citind cÁrîi sau completând integrame sau dacÁ este cu ochii pe clineîii care se aratÁ interesaîi de produsul vândut. "Nu este o slujbÁ cine ¡tie ce dar aici am tot timpul de pe lume ¡i mai pot sÁ citesc câte ceva", ne-a spus o tânÁrÁ care care se vedea de la o po¡tÁ cÁ nu are nici cel mai mic interes sÁ vândÁ ceva. "Am salariu fix, nu am comision din vânzÁri a¡a cÁ dacÁ vând de 100 de mii sau de câteva milioane eu tot banii Á¡tia îi iau. Ûnainte mergea treaba altfel, mai lÁsa lumea un zece mii ciubuc dar acum cu sÁrÁcia asta sunt în stare sÁ nu-îi mai cumpere marfÁ de sute de mii dacÁ nu ai sÁ le dai rest trei mii de lei", a continuat aceasta. Exemplul vânzÁtorului care atunci când se aproprie un p otenîial client î¡i vede în continuare de treburile lui, mult mai "importante" decât clientul în sine, a fÁcut pe mulîi patroni sÁ renunîe la serviciile unei persoane strÁine ¡i sÁ îmbine meseria de administrator cu cea de vânzÁtor. "Am vÁzut eu cum vând tinerii a¡tia care nu au nimic în comun cu aceastÁ veche meserie. Decât sÁ plÁtesc pe cineva care sÁ-mi pÁzeascÁ marfa, mai bine stau eu aici în soare. Cel puîin sunt sigur cÁ nu îmi scapÁ nici un client", ne-a spus Eugen Sârbu, un gÁlÁîean care, obligat de împrejurÁri, ¡i-a deschis o asociaîe familialÁ ¡i vinde echipamente sportive ¡i pantofi din piele pe tarabele din piaîa centralÁ. "SÁ nu vÁ închipuiîi cÁ fac cine ¡tie ce biznis aici pentru cÁ taxele ¡i impozitele ne omoarÁ. S-au dus vremurile când aveam vânzÁri de douÁ trei milioane pe zi. Acum dacÁ vând douÁ perechi de pantofi zic cÁ l-am apucat pe Dumnezeu de picior", s-a plâns vânzÁtorul patron. La prânz Este ora la care indiferent ce ai face nu vezi nici mÁcar un client rÁtÁcit printre tarabe. ToatÁ lumea fuge de soare. De fapt nu vezi nici mÁcar vânzÁtori pentru cÁ ace¡tia ori sunt la masÁ, ascun¡i cu capul în tarabÁ ori s-au strâns grÁmadÁ printr-o bodegÁ alÁturatÁ ¡i împart frÁîe¡te bucatele cumpÁrate ad-hoc sau aduse cu grijÁ de acasÁ. Supravegheatul tarabelor este relativ simplu pentru cÁ un singur om poate, la ora prânzului, rezolva problema a cel puîin zece vânzÁtori. "PÁi dacÁ mÁ a¡ez aici în mijloc nu umblÁ nimeni la rândul Ásta de tarabe. Cu hoîii nu mai sunt probleme pentru cÁ de când cu "multitudinea" asta de clienîi se simt ca-n pielea goalÁ. Mai ales cÁ dacÁ ai o oarecare vechime îi cuno¡ti deja pe toîi care î¡i câ¡tigÁ astfel existenîa", ne-a lÁmurit vânzÁtorul cÁruia îi venise rândul sÁ stea de pazÁ. Spre searÁ DacÁ ai avut noroc sÁ vinzi un pantof, ni¡te robinete sau câteva kilograme de citrice atunci miracolul s-a petrecut sigur dupÁ ora 18.00. Este timpul când gÁlÁîenii au terminat cu serviciul ¡i au ie¡it cu cÁîel ¡i purcel la cumpÁrÁturi. Acum alergi de la un coleg la altul ca sÁ-îi schimbe cinci sute de mii, acum stai cu ochii în patru cÁ sÁ nu-îi disparÁ de pe tarabÁ marfÁ ¡i tot acum faci calcule peste calcule ca nu cumva sÁ nu-îi iasÁ stocul la verificare. Este perioada în care dai ochii cu ¡eful (care vine sÁ ia banii), a¡a cÁ trebuie sÁ fii un vânzÁtor model, este perioada în care te apuci sÁ strângi produsele ¡i sÁ le numeri ¡i, nu în ultimul rând, este perioada în care constaîi cu tristeîe cÁ a mai trecut o zi din patetica ta viaîÁ de tarabagiu, chiar dacÁ acum câîiva ani de zile îi-ai promis cÁ o sÁ munce¡ti la tarabÁ numai pânÁ ce ai sÁ gÁse¡ti altceva mai bun.

În: Imparțial. Nr. 1131, 28 aug. 2003, p. 6-7. ─ [sl]: [sn], 2003.

APARASCHIVEI, Adrian

339.177