Muzeul de Arte Vizuale Galaţi - la Grand Palais * În prima zi, 16.000 de vizitatori * Oşencele vorbeau limba franceză * Ministrul Culturii, din stand în stand Apetitul pentru cultură al francezilor este deja legendă, pasiunea pentru arta plastică este tradiţie. Istoria expoziţiilor deschise în capitala Franţei este una îndelungată. Pe care nu ne-am propus să o rememorăm astăzi. Dar Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi este invitatul de onoare al Salonului din 2006 al Societăţii Artiştilor Francezi. Salon celebru în lumea artei de câteva sute de ani. Ca să înţelegeţi de ce instituţia gălăţeană este onorată şi onorează la rândul său România, prin această participare la cea mai prestigioasă manifestare plastică europeană a anului, trebuie să punctăm câteva lucruri despre istoria celebrului Salon francez. Celebritate pe Champs Elysees La noi încă nu avusese loc revoluţia "de la '48"... În Franţa, Cultura era, cu un secol înainte, politică de stat. După perioada de glorie culturală a sec.XVII, salonul oficial francez instituit de Ludovic al XIV-lea şi Colbert (1661) a căpătat accente excesiv de tradiţionale. Pe la mijlocul secolului XIX, acestea au început să încorseteze atât organizatorii, cât şi expozanţii. Aşa că artiştii s-au reorganizat, împărţit, certat. Louis Martinet şi Theophil Gautier au fondat la 1861 primul salon al Societăţii Naţionale de Arte Frumoase (Beaux Arts) pentru a da libertate de manifestare creaţiei. Printre primii expozanţi s-au numărat Ingres, Delacroix, Corot, Daubigny, Lehmann, Bonnat şi alţii. Cu tot succesul înregistrat de noua formulă, experienţa se stinge în 1865, doi ani după apariţia Salonului Refuzaţilor, care devine mai târziu Salonul Independenţilor. Pentru cei care nu ştiu, acest din urmă salon i-a lansat pe Cezanne, Manet, Pissaro, Latour şi atâţia alţi artişti celebri. Societa tea Artiştilor Francezi continuă, pe de altă parte, cu propriul salon, apărut în 1881 şi, evident, cu propria sa istorie punctată de un nou scandal în timpul expoziţiei universale din 1889 (când este construit la Paris celebrul turn Eiffel). Ca să nu lungim lucrurile, vom spune numai că la debutul secolului XX ?1900 - se construieşte un edificiu absolut remarcabil, actualul Grand Palais des Champs Elysées, unde ediţiile anuale de expoziţii ale artiştilor francezi se succed glorioase, spre renumele Parisului, oraş care ţinea, şi ţine, să fie considerat capitala modială a artelor plastice. Natural, seria manifestărilor n-a fost lină şi locul considerat "acasă" de Societatea Artiştilor Francezi (Grand Palais) a fost părăsit o vreme. În 2006, a 217-a ediţie a Salonului s-a reîntors cu surle şi festivităţi impresionante în Grand Palais pe celebrul bulevard francez Champs Elysées. Parisul este plin de afişe, evenimentul este mediatizat în ziare şi la televiziune. Iar artiştii francezi, chia r împărţiţi în asociaţii diferite, expun împreună. Galaţi - România, invitat de onoare Salonul Artiştilor Francezi, care a colaborat în acest an cu Societatea de Arte Frumoase şi cu Salonul Independenţilor pentru organizarea unei expoziţii cu adevărat extraordinare, invită la fiecare ediţie o ţară. În 2006 a fost invitată România. Proiectul propus de unicul muzeu de artă vizuală din această ţară a fost acceptat de Christian Billet, preşedintele Societăţii Artiştilor Francezi şi directorul Salonului. Instituţia de cultură gălăţeană a devenit în acest fel organizatorul şi girantul de calitate al spaţiului românesc. În care au intrat numai în prima zi - 9 noiembrie ? 16.000 de vizitatori. Ministrul Culturii din Franţa a venit însoţit de cameramani şi a discutat cu fiecare dintre plasticienii români şi cu directorul Muzeului de Arte Vizuale din Galaţi, Dan Basarab Nanu. Succesul României a fost, fără rezerve, unul extraordinar. Nu am văzut niciodată un public atât de numeros, de avid de cultură, de încântat de lucrările expuse de români. Şi nici nişte oşence, dintr-un ansam blu de dansuri şi muzică populară, care să nu ştie boabă de limba română. Asta pentru că erau franţuzoaice... Cei patru expozanţi: Cela Neamţu, Marin Gherasim, Gheorghe Anghel şi Cristian Bedivan, prezenţi la primul vernisaj (au fost două şi veţi vedea de ce), plasticieni care au lucrări în patrimoniul Muzeului de Arte Vizuale din Galaţi, i-au avut alături pe muzeografii gălăţeni, organizatorii evenimentului. Aseară, la Grand Palais, gălăţenii noştri erau omagiaţi pentru efortul lor, expoziţia României era evidenţiată în mod special, iar artiştii francezi vizitau alături de oficialităţi şi turişti standurile celor patru plasticieni români. Expoziţia este deschisă la Paris până pe 19 noiembrie. Mâine vom reveni cu amănunte.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 17, nr. 5186, 16 nov. 2006. ─ [sl]: [sn], [sa]

NANU, Katia, scriitor (1954-)

061.4

73/76