Rep.: - Anul trecut, pe 15 ianuarie, îmi amintesc de faptul ca ati numit manifestarea pe care ati organizat-o: "Cinci ani între prieteni". Mai stiu si ca vorbeati atunci despre faptul ca ati avut, într-adevar, multi prieteni prezenti la acea data. L.S.: - Ûntr-adevar, avem multi prieteni si am avut prilejul sa constat acest lucru anul trecut, când alaturi de noi am simtit foarte multe inimi. Nici nu stiti ce bine e sa constati acest lucru, mai ales ca, adesea, am crezut ca suntem singuri pe lume. Ûn general, conditia jurnalistului este ingrata dar, din anumite puncte de vedere, s-ar putea spune ca noi, cei de la Express Tv, am fost niste supravietuitori. Nu e usor lucru sa încerci sa spui adevarul, mai ales atunci când simti, pe pielea ta, ca, din anumite motive, e foarte greu sa afirmi acel adevar. Dar, vorba românului, e timpul ca cele rele sa se spele iar cele bune sa se adune. Rep.: - Dupa sase ani de televiziune, care este momentul cel mai frumos din cariera dvs. de jurnalist? L.S.: - Cred ca s-au adunat foarte multe momente frumoase. Sincer, e greu de spus. A fost un moment extraordinar cel în care am trimis pentru prima oara mesajul Express Tv în casele galatenilor. Prima zi a fost cea mai grea. Cazuse curentul, abia am avut timp sa montam stirile si a trebuit sa improvizam, în direct, o jumatate de ora. A fost o tensiune maxima dar dupa acea jumatate de ora, când au intrat emisiunile înregistrate, ne-a venit inima la loc. Un alt moment extraordinar a fost cel în care am facut primul concert în aer liber. Când am vazut zona centrala a orasului plina ochi de lume, mi-am zis: "Suntem tari!" Ûn fine, daca e sa vorbim de lucruri extraordinare, la fel de minunat a fost si momentul în care am reintrat în toate casele galatenilor, pe 24 decembrie 2004. Toate momentele acestea, puse cap la cap, înseamna atâta munca, atâtea nopti nedormite, atâtea griji dar asta e frumusetea meseriei de ziarist. Rep.: - V-ar fi placut sa faceti altceva decât meseria de ziarist? L.S.: - Sigur, nu. Eu sunt inginer dar presa m-a atras întotdeauna. Si sa stiti ca am facut de toate în cei sase ani petrecuti la Express Tv. As putea spune ca m-am axat, oarecum, pe domeniul medical, colegii au ajuns sa-mi ceara si sfaturi în domeniu; cu timpul, însa, am ajuns sa fac si emisiuni pe teme de învatamânt si mai ales, de politica. As putea spune ca au trecut, prin "mâna mea" mai multi oameni politici, ba chiar si prezidentiabili. Am ajuns sa ma simt ca pestele în apa în orice domeniu, mai ales ca, de la înfiintarea Express Tv, am îndeplinit functia de redactor-sef. Rep.: - E greu sa fii "în direct"? L.S.: - E o tensiune foarte mare. Dar stiti când dispare? Atunci când rostesti formula magica: 3,2,1.ai intrat! Din acel moment, scapi de stres pentru ca stii ca, în afara de Dumnezeu, secondat, însa, de regizorul de emisie, prezentatorul de stiri, sunetistul si cameramanul de platou, nimeni nu mai poate interveni în nici un fel în schimbarea modului de desfasurare al jurnalului... Rep.: - E mai grea munca în televiziune decât cea de la ziar? L.S.: - Fiecare are cotele sale de tensiune. As spune ca, dintr-un anumit punct de vedere, e mai mult stres la televiziune, pentru ca "directul" îti toaca nervii. Ûnsa nu e mai putin adevarat ca si la ziar e mult de munca. Un jurnalist de televiziune scrie destul de repede o stire, urmeaza apoi previzionarea materialului, apoi montajul. Un jurnalist de presa scrisa concepe mult mai laborios un material. Eu am o experienta si în presa scrisa si am avut ocazia sa vad diferentele, avantajele si dezavantajele fiecarui gen publicistic. Rep.: - Dupa sase ani de Express, câti oameni din echipa initiala se regasesc în actualul colectiv? L.S.: - Exact o treime. Ûn rest, lume noua, foarte multi tineri, de altfel, media de vârsta e foarte scazuta. Atentie, însa, cei plecati se regasesc, acum, în echipele de la Antena 1 ori lucreaza în strainatate, în acelasi domeniu. Cred ca asta spune multe despre faptul ca aici, la Express, am facut o adevarata scoala de televiziune. Si lucrul acesta s-a vazut ori de câte ori am filmat spectacole ori competitii sportive pentru marile televiziuni nationale. Toti s-au mirat ca se poate face televiziune de calitate si în provincie. Pâna atunci se stia doar de faptul ca în afara Bucurestiului se poate face doar presa scrisa de buna calitate. Rep.: - Dupa bucuria celor sase ani, va reîncepe munca. Care este urmatorul pas? L.S.: - Ûn foarte scurt timp, ne vom moderniza sistemele si vom lansa pe piata o noua grila, care sa placa galatenilor. Repet, e foarte important ca, acum, toti galatenii ne vad. Vrem sa le oferim realitatea locala, asa cum este, fara sa încercam, macar o clipa, sa o cosmetizam. De fapt, asta facem de sase ani. Mergem pe acelasi drum, pentru ca eu, personal, cred ca, de acum înainte, vom avea si mai multi prieteni. Prieteni pe bune!

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 16, nr. 4610, 8-9 ian. 2005. ─ [sl]: [sn], [sa]

654.1