Prea multa liniste la milele 79 si 80 Porturile Docuri si Bazinul Nou - modernizate, dar cu trafic scazut Timp de doua secole, portul si apoi porturile Galatiului au reprezentat poarta maritima de intrare in aceasta zona. Pe porturile galatene a fost o mare lupta de interese, turcii, rusii, grecii, austriecii si englezii alungandu-se unii pe altii de aici, fiecare dorind sa aiba controlul. In jumatate de secol, datorita activitatii din portul Galati, orasul si-a dublat si apoi triplat populatia. Astazi, porturile maritime - Bazinul Nou si Docuri sunt modernizate si asteapta timpuri mai bune, dupa intrarea Romaniei in UE. Paradoxal, dar o data cu schimbarea proprietarului din public in privat, aceste porturi au devenit pe de o parte extrem de eficiente si de bine dotate, pe de alta parte, traficul prin ele a scazut la jumatate. Portul Bazinul Nou - cel mai mare de la Dunarea maritima Infiintat in urma cu aproape 100 de ani, Bazinul Nou este cel mai important port al Dunarii maritime, fiind situat intr-o pozitie extrem de strategica, langa granita cu R. Moldova si cea cu Ucraina. Inainte de Revolutie, portul era parte componenta a intreprinderii NAVROM, care, de altfel, administra toate porturile de pe Dunare. Construit intre 1908 si 1923, era cunoscut sub denumirea de Portul Lemnarie. Numele vorbeste de la sine; aici a fost locul de unde se exporta cheresteaua romaneasca. Situat pe malul stang al Dunarii, la mila 79, in aval de Santierul naval, portul are o suprafata de circa 40 de hectare, din care 3,5 in regim de zona libera, si dispune de urmatoarele fronturi de operare: sase dane maritime pentru produse lemnoase; doua dane specializate in produse lemnoase si siderurgice; cinci dane pentru produse siderurgice si o dana in interiorul Zonei Libere, pentru operarea produselor in vrac. Este un loc extraordinar pentru a face afaceri mari, pentru dezvoltarea industriei galatene, pentru cresterea importantei Dunarii la Galati. Deci, este un loc de mare promisiune. Efectele spectaculoase ale privatizarii Capitalul social al portului ajunge undeva la 80 miliarde de lei. Structura actionariatului este urmatoarea: SIF - 8,2%, PPM - 4,8%, Metaltrade Int. SRL - 86,99% . In 1999, dupa privatizare, a avut loc o schimbare totala a portului. In primul rand, cifra de afaceri a crescut de la 56 mld lei in 1999, la 226 mld lei in 2003. De la pierderea de 1,6 mld lei inregistrata in 1999, s-a ajuns la un profit de circa 8,6 mld lei in 2003. In perioada 2001-2003 noul patron a investit numai in utilaje pentru manipularea produselor peste 100 miliarde lei. Tot in aceasta perioada s-au investit sume mari in refacerea platformelor portuare, amenajarea cladirilor administrative si constructia de noi hale de depozitare a rolelor laminate la rece. Investitiile au dus la o crestere cu 20-30% a capacitatii de operare a produselor siderurgice. Si iata ce s-a operat in port pe parcursul anului 2003: produse siderurgice plate - 2,3 milioane tone, produse siderurgice lungi - 34.000 tone; marfa in vrac (produse balastiere, materiale feroase si neferoase) - 155.000 tone; produse din lemn - 161 metri cubi. In port muncesc 569 de angajati, cu un salariu mediu brut de 9 milioane de lei. "Ne miscam pozitiv", spune directorul comercial Directorul comercial Tudorel Nastase este inginer metalurg si, la 39 de ani, are un an de cand e transferat in port. El recunoaste faptul ca portul este in buna masura dependent de relatia cu ISPAT SIDEX, dar este in acelasi timp extrem de optimist: "Patronul se gandeste sa orientam portul pe marfuri generale si pentru asta deja am construit doua hale extraordinare si ne gandim sa aducem si un siloz. Aici, din 2007 va fi granita Europei si atunci noi credem ca sansa noastra este circulatia marfurilor din Est prin Port Bazinul Nou. Ne miscam pozitiv". Problema e ca dupa privatizarea ISPAT SIDEX patronii indieni au considerat ca ii costa mai putin sa duca marfa prin CFR direct in portul Constanta, decat sa o manipuleze prin portul Bazinul Nou. Practic, relatia cu ISPAT SIDEX s-a redus la jumatate. Influenta taxelor pe canal i-a rapit acestui port si statutul de cel mai mare exportator de cherestea. Nu conteaza cine este proprietarul portului, conteaza faptul ca dezvoltarea lui poate influenta puternic dezvoltarea orasului. Acum e curatenie, haosul din port a fost spulberat, s-au facut investitii majore, ramane ca si autoritatile sa miste ceva, in special in ceea ce priveste transportul pe Canal. Portul Docuri - port liber Construit in perioada 1886-1890 la mila 80, Portul Docuri are in acest moment statutul de port liber. Cei care aduc marfuri pe aici nu platesc taxe vamale pana la introducerea lor in tara. Portul are o suprafata de circa 16 hectare si dispune de sapte dane operative, fiecare in lungime de 135 m si un pescaj maxim de 23 de picioare. Este singurul port de marfuri generale din Galati, cu un potential de exploatare de aproximativ un milion de tone pe an, din/in nave fluviale si maritime, vagoane si mijloace de transport auto. Structura actionariatului este urmatoarea: SIF - 0,05%, Corneliu Gavaneanu - 42%, METALTRADE Int. SRL - 38,62%, diversi - 19,3%. Are 101 salariati cu acelasi salariu mediu brut de 9 milioane de lei ca si la Port Bazinul Nou. Si aici a crescut cifra de afaceri de la 33 mld lei in 1999, la 98 mld lei in 2003. Si aici investitiile au fost importante, iar in 2003 s-au traficat urmatoarele: produse siderurgice plate - 836.000 tone; produse siderurgice lungi - 25.000 tone; produse in vrac - 101.000 tone. Corneliu Gavaneanu - un investitor serios, dar misterios De remarcat ca actionarul majoritar la aceste doua porturi este misteriosul bucurestean Corneliu Gavaneanu. Domnia sa a facut ani de zile afaceri cu ISPAT SIDEX, avand la un moment dat chiar exclusivitate pe exportul cu Italia. Conducerea Siderman l-a considerat un om foarte serios. Corneliu Gavaneanu a facut investitii cu totul deosebite in cele doua porturi si spera intr-o renastere a acestora din anul 2007. Pentru ca le-o va permite conjunctura internationala. Portul Bazinul Nou si Portul Docuri raman portile maritime de intrare in oras, dar opinia specialistilor este ca investitorul trebuie ajutat pentru a dezvolta afacerea. Pe de alta parte, mai exista si o alta parere, precum ca aceste porturi n-ar fi trebuit privatizate, ci preluate de catre Consiliul Local si rentabilizate. Pana una, alta, fata porturilor s-a schimbat in bine, cu singurul amendament ca e totusi inca destula liniste pe malul Dunarii, la milele 79 si 80.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 15, nr. 4531, 6 oct. 2004 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

STANCU, Aurel, prozator, poet, ziarist (1954-)

627.21