Pornind cu stângul. Ultima "descoperire arheologica": un put de caramida descoperit în curtea Facultatii de Mecanica, s-a dovedit a fi un bluff. Am discutat cu un arheolog, dl profesor Mihalache Brudiu, de la Universitatea "Dunarea de Jos", cel care s-a ocupat de acest "caz". Putul descoperit este construit în secolul XX si nu este nimic altceva decât o hazna, în care se deversau apele uzate de la pensionul "Notre Dame de Sion", care functiona în corpul vechi, acum în renovare, al facultatii. Va fi "plombat", pentru ca nu prezinta nici un fel de interes istoric. Cât despre "hrube", profesorul ne-a spus ca este vorba despre beciuri enorme, în care macelarii de odinioara îsi tineau marfa perisabila. Am relatat profesorului despre cercetarile de arheolog amator pe care le-am întreprins acum 13 ani când, ajutat de alti doi colegi ziaristi, am vizitat mai multe astfel de hrube. Caramida speciala din care erau cladite acestea, mult mai subtire si cu o culoare mai portocalie decât caramida vremurilor noastre, avea un "stas" aparte. Acest gen de material de constructie dateaza din jurul anului 1870, apreciaza arheologul galatean. De altfel, si fostul sediu al ADAS, de lânga Prefectura, demolat dupa revolutie (cladire ridicata, daca nu ma însel, la 1864), era facut din astfel de caramida. Profesorul a amintit, printre alte mari "beciuri" care au dat de furca mult constructorilor, cele doua, suprapuse, de sub cladirea Muzeului de Istorie de pe Avântului. Ûn anii '80, constructorul a trebuit sa toarne o placa de baza, din beton armat, de un metru si jumatate grosime. Profesorul a evocat si anul 1956, când terenul din centrul orasului, bombardat la 24 august 1944, a fost degajat de ruine. Atunci s-au descoperit beciuri, dar si morminte romane, vase si monede. Ûn apropiere de Hotelul "Vega", mai spune profesorul, se gasesc beciuri ale fostei Manastiri Sfântul Gheorghe (despre care se spune ca a fost legata printr-un tunel subteran cu Sfânta Precista, n.n.), demolata de comunisti în 1962. Dovezile dispar. Am vizitat astazi câteva din locurile în care am fost acum 13 ani. Ûntre timp, proprietarii au acoperit definitiv intrarile, ba chiar unii dintre interlocutorii de atunci au disparut. Asa s-a întâmplat cu locuinta din Piata Centrala, de lânga "Câinele Negru", unde exista o galerie de mai multe zeci de metri, dar proprietarul, o batrâna, dna Rodeanu, a decedat între timp si am gasit lacatul la usa. Galeria, folosita ca magazie, era la vreo cinci metri sub pamânt si mergea în arc de cerc pâna la o prabusire de tavan care oprea înaintarea. Ce negustor si-ar face un beci în arc de cerc? Si acesta nu este singurul "beci" circular, din câte am vazut! Profesorul Brudiu cauta o explicatie în terenul prea moale pentru a suporta o constructie normala... Un "stil" aparte Ûn toate galeriile vizitate, de la un capat ramas într-o curte de lânga "Modern" si pâna la cel ramificat, din curtea Centrului de Consultanta Ecologica de pe Basarabiei, am remarcat dispunerea neobisnuita a caramizilor în bolta rotunda si înca functionale aerisiri melcate, care se îngusteaza cu cât se apropie de suprafata. Nu se vede mortar, se pare ca lutul clisos constituie el însusi o izolatie în fata apei de ploaie. Am descoperit intrarea într-o galerie, ramificata, la gardul dintre Centrul de Consultanta Ecologica si Transurb. Ûn 1992, în vecinatate, strada Basarabiei s-a prabusit, lasând sa se vada ziduri, deîndata astupate, pentru reluarea traficului normal. Pe strada Al. I. Cuza si pe Mihai Bravu am mai gasit astfel de beciuri sau galerii, unele care se inundau în anotimpul ploios. Proprietarii credeau ca exista vase comunicante între subsolurile cladirilor, inclusiv cu subsolul Centrului Militar Judetean. Pe sub strada Domneasca, un coridor venea din subsolul unei case de pe strada Cuza nr. 71 si mergea pâna la Miorita. Se pare ca autoritatile de dinainte de revolutie erau mai întreprinzatoare, caci s-a discutat despre amenajarea unei crame subterane. Am vizitat atunci si tunelul care pornea de pe Cuza nr. 71, pâna acolo unde el a fost închis de proprietari. Oameni care AU VAZUT! Memoria paginii de ziar a surprins marturia unor galateni care au avut curajul sa-si dea numele, caci exista sansa de a aparea drept persoane neserioase. De pilda, un fost subprefect a preferat anonimatul. Profesorul Petru Iamandi, de pilda, ne declara acum 13 ani: "Sigur, exista galerii. Eram copil când le vizitam, pe lânga Sfânta Precista". Iar economistul Gheorghe Fuica ne spunea: "Era o intrare lânga gara Filesti. Aveam lanterna si lumânari, am intrat mai multi. Cred ca eu am ajuns la capatul strazii Tecuci, în tot cazul, am mers peste trei sute de metri. S-au stins apoi lumânarile, nu era aer si a trebuit sa iesim. Am descoperit acolo haine putrezite." Un fost militian mi-a povestit ca a urmarit niste hoti printr-un tunel care începea din interiorul fortaretei Sfânta Precista, pâna când cu totii n-au mai avut aer. Probabil ca tunelul cobora foarte adânc, pentru ca la exterior, în timpul unui santier arheologic din 1957, studentul (pe atunci) Paul Paltânea nu a descoperit nici o g alerie, dupa cum marturisea mai târziu. Exista si relatari despre un tunel care traversa pe sub Dunare, dar aceasta este o performanta tehnologica prea mare chiar si pentru vremurile noastre, când ne tot chinuim sa facem macar un pod. Se mai vorbeste despre un tunel pe sub strada Domneasca, despre tunele care merg dinspre gara spre Dunare. Dar toate acestea ramân ignorate, câta vreme fiecare dintre proprietarii unor astfel de "beciuri" cred ca ei constituie un caz izolat si lucrurile nu sunt puse cap la cap. Pentru mult mai putin, în strainatate se face turism. Si asa Galatiul este înca doar un oras de tranzit turistic!

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 16, nr. 4685, 6 apr. 2005. ─ [sl]: [sn], [sa]

CILINCĂ, Victor, scriitor, publicist (1958 - 2023)

94(498-Galaţi)