Urmasii capitanului Nicoara Deunazi am pornit spre Nicoresti dupa... peceti stefaniene. Hrisoave prafuite de timp ne indica faptul ca in judetul nostru sunt 40 de asezari cu urice de la Voievodul Stefan cel Mare si Sfant. Comuna Nicoresti nu este printre cele 40, insa trei sate componente - din cele zece cate numara - vorbesc despre vremuri voievodale. In aceasta disputa despre apartenenta la neamul lui Stefan, nicorestenii sustin ca si localitatea lor dateaza din acele vremuri. Ce argumente au?. Ajunsi la Nicoresti, am ascultat povestile oamenilor de pe aici. Am consemnat cele spuse de unul dintre veteranii locului pensionarul Neculai Stefaniu, in varsta de 93 de ani. "Chiar daca nu sunt dovezi scrise din care sa reiasa ca localitatea isi trage numele din vremuri stefaniene, noi, din tata in fiu, stim ca denumirea localitatii vine de la un ostean de-al lui Stefan cel Mare capitanul Nicoara", ne marturisea batranul. Mladitele capitanului Nicoara Ce stiu locuitorii despre acest capitan este consemnat si in Monografia Manastirii Banu din Nicoresti, scrisa, in 1932, de raposatul preot Scarlat Dimitriu, cumnatul gazdei noastre. Acasa, la domnul Neculai Stefaniu, am coborat cu povestile prin veacuri. Se zice ca, in timpul domniei sale, intre anii 1457-1504, Voievodul Stefan l-a trimis pe capitanul Nicoara prin partile Nicorestilor de astazi, pentru a procura nuiele. Din mladitele de salcie, oamenii Mariei Sale au confectionat arcuri pentru lupta cu turcii, confruntare ce urma sa aiba loc pe Valea Zeletinului. Legenda spune ca dupa terminarea luptei, capitanul Nicoara s-a indragostit de tinuturile din sudul Moldovei si a cerut sa fie intarit in aceasta parte de tara. Tot legenda aminteste ca Nicoara s-a asezat cu rudele si ostenii prin aceste locuri. Dispute pro si contra Dovezile care atesta insa documentar localitatea Nicoresti sunt mai tarzii. Primele mentiuni retinute in "Monumente istorice si izvoare crestine", volum semnat de preotul consilier Eugen Dragoi, apar abia prin secolul al XVII-lea. Luand in calcul datele legendei si marturiile materiale - existenta a doua biserici stefaniene - nicorestenilor le place sa creada ca asezarea si numele comunei lor dateaza din vremea lui Stefan cel Mare. Mai mult, in monografia sa preotul Dimitrie Scarlat vorbeste despre atestarea localitatii Nicoresti la 1491, deci in vremea domniei lui Stefan cel Mare. In legatura cu acest aspect, l-am consultat si pe istoricul Paul Paltanea, autorul volumului "Peceti stefaniene la Dunarea de Jos". Cercetatorul ne-a spus ca, in lipsa unor dovezi scrise, "accepta aceasta data doar in contextul celorlalte sate componente ale comunei Nicoresti. Se pare ca actualul Nicoresti e fostul Sclipotesti, o asezare situata mai sus de Ionasesti, cam pe unde este acum Nicorestiul, sat m entionat pe la 1443, intr-un document care s-a pierdut...". Marturii materiale din vremea Mariei Sale La Nicoresti nu vorbesc doar oamenii despre vremea Voievodului Stefan. In centrul comunei sunt marturii materiale ce amintesc de acele timpuri. E vorba de bisericile "Negustori" si "Serdaru", despre care se crede ca ar fi de pe vremea lui Stefan. "In satul nostru sunt doua biserici foarte vechi, a continuat povestea domnul Stefaniu. Se crede ca ar fi de pe vremea lui Stefan cel Mare. Acum vreo doi ani in urma, au venit la Nicoresti chiar ministrul Culturii, domnul Razvan Theodorescu, si Prea Sfintitul Episcop Casian al Dunarii de Jos. Oaspetii au vazut cele doua biserici foarte vechi si au ajuns la concluzia ca anumite elemente intaresc ideea ca ele exista din vremuri stefaniene". Am urcat dealul la Biserica <<Negustori>>, sfant locas in care inca se slujeste si unde, de vreo doi ani, preot paroh este parintele Daniel Andriuta. Despre Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" primele consemnari retinute si in volumul "Monumente istorice si izvoare crestine" sunt dupa anul 1600. Din pisanie aflam ca Biserica "Negustori" a avut "a treia restaurare in anul 1828" si ca prima sfanta asezare ar fi fost ridicata "cam pe la anul mantuirii 1400; de trei ori a fost arsa, pe vremea cand au navalit tatarii si turcii, fiind rezidita in anul 1728". Daca data din pisanie - "anul mantuirii 1400" - este reala, atunci sfantul locas ar fi mai vechi cu un secol si jumatate!, ar veni chiar din vremea Voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432) - bunicul lui Stefan cel Mare. Dar aceasta data este privita cu rezerve, deoarece ultimele reparatii ale Bisericii "Negustori" au fost facute in anul 1966. Tot atunci a fost refacut interiorul, pridvorul si fatada, s-a instalat lumina electrica si s-a scris pisania; care, presupunem, ca a reprodus-o pe cea care era deja. Nu ca am dori sa facem jocul... nicorestenilor, dar, dincolo de datele din pisania Bisericii "Negustori", cateva elemente de arhitectura retin atentia preotilor si specialistilor. Le reproducem si noi pe cele consemnate in 1932, in monografia sa, de parintele Dimitriu Scarlat. "Biserica <<Negustori>> prezinta interes prin pastarea braului gros si a pridvorului deschis, elemente care ne amintesc de stilul moldovenesc" si care ne duc cu gandul ca aceasta biserica ar putea fi de pe vr emea Voievodului Stefan cel Mare si Sfant. Intrebam, de ce nu, chiar a bunicului sau Alexandru cel Mare? In fond, nimic nu e imposibil, de vreme ce despre satul Ionasesti - sat component al comunei Nicoresti - vorbeste insusi cronicarul Grigore Ureche, cu ocazia luptelor duse de Stefan cu turcii, "pe care i-a condus pana la Ionasesti". Intareste convingerea nicorestenilor si existenta in comuna lor a unei alte biserici stefaniene - numita "Serdaru" - acum inchisa si sprijinita de schele. Si acest sfant locas, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului", are suficiente argumente materiale care ne duc cu gandul la vremurile lui Stefan. Odoarele si icoanele din Biserica "Serdaru", ce poarta patina vremii, au nevoie de restaurare. Insotitorii nostri ne-au mai spus ca pe clopotul Bisericii "Serdaru" exista o inscriptie care mentioneaza ca ar fi fost facuta in perioada Voievodului Stefan cel Mare. "Cu dovezile scrise e mai greu, ne-a marturisit domnul Stefaniu. Eu traiesc de aproximativ un secol in Nicoresti si stiu, simt ca prin aceste locuri si-a purtat pasii insusi Voievodul Stefan. Asa am invatat de la parintii si dascalii mei, asa au apucat, din neam in neam, si parintii mei. Chiar daca ne despart de acele vremuri cinci secole, noua - locuitorilor din Nicoresti - ne place sa credem ca suntem urmasii capitanului Nicoara...". Am mers cu placere la Nicoresti in cautare de peceti stefaniene. Am adus in atentia dumneavostra cateva argumente, cu gandul ca maine - poimane, pentru mostenirea de la Nicoresti se va gasi o sursa de finantare. Poate se va ivi vreun Mecena care sa sustina refacerea din temelii a celor doua sfinte locasuri ce vorbesc de vremea lui Stefan, dar care sunt in mare suferinta. Astazi nicorestenii sunt departe de a afisa bunastarea de odinioara. O dovedesc gospodariile din comuna, multe dintre ele modeste, dar ne-au spus si oamenii ca la Nicoresti, de ani buni, domneste saracia. Viile si vinul care altadata duceau renumele si bogatia localitatii, parca nici n-au existat...

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 15, nr. 4458, 13 iul. 2004 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

STANCIU, Maria, jurnalist (1961-)

94(498-Nicoreşti)