La întâlnirea cu profesorii de limba şi literatura română, acad. Marius Sala le-a spus acestora despre activitatea Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti", despre cărţile şi proiectele lingviştilor. Printre acestea, un tratat despre formarea cuvintelor, altul de dinamică a limbii române, un dicţionar etimologic al limbii române (aflat însă la început), un tratat de istorie a limbii. Un lucru pe care dl academician l-a numit unic este o bancă de date lexicale ale limbii române, cu un program care să "ştie" textele în care se află un cuvânt căutat. Dl Sala a pomenit o serie de titluri de carte, dintre care, unele au rămas necunoscute profesorilor, neapărând nici măcar pe internet. Într-un scurt interviu, am vrut să aflăm mai multe de la dl academician. - Domnule academician, aţi pomenit o mulţime de cărţi. Cum pot intra doritorii în posesia lor? - Trebuie să se adreseze la Editura Academiei, academicianului Dumitru Radu Popescu, directorul general al editurii. În cazul în care este vorba despre cărţi puţine, ele pot fi trimise prin ramburs, însă cea mai bună formulă este ca persoanele interesate să ia legătura cu institutul. - În calitate de vicepreşedinte al Academiei Române, vi se pare că s-a schimbat ceva în priorităţile instituţiei, după plecarea lui Eugen Simion? - Dl Simion a avut o serie de proiecte mari. Ele vor fi continuate. Am stat de vorbă şi cu noul preşedinte al Academiei, dl Haiduc. A fost de acord că marile proiecte trebuie să continue, pentru că, prin asta se afirmă cultura şi ştiinţa unei ţări. Desigur că vor fi iniţiate şi altele. - Dl Simion era împotriva transformării institutelor de cercetare în ceea ce dânsul numea "SRL-uri". Dumneavoastră, ca director al unui asemenea institut, ce părere aveţi? - Refuz să răspund, pentru că ar trebui să folosesc cuvinte necuviincioase. Adaug însă că cine cunoaşte activitatea institutelor ştie că acestea fac lucrări (unele dintre institute) care nu se pot face decât acolo, lucrări precum DOOM, Gramatica Academiei, care implică un număr mare de cercetători şi pe care, altfel, e foarte greu să-i aduni, de exemplu. - La întâlnirea cu profesorii de limba şi literatura română spuneaţi că, deşi există proiecte ştiinţifice pentru istoria limbii, mai sunt foarte puţini specialişti în domeniu... - Nu e o boală a României. Am un prieten romanist, la Viena, unde se face o romanistică foarte serioasă. Şi acolo există foarte puţini specialişti pentru istoria limbii franceze, spre exemplu. - Există vreun motiv? - În general, ştiinţa şi învăţământul s-au schimbat foarte mult, aspectele istoriei limbilor nu mai sensibilizează opinia publică. Nu mai există interes pentru ele. Se promovează acum pragmatica, fără referire la etapele vechi ale limbilor. De altfel, nu numai în istoria limbii, ci chiar la istorie nu se mai fac o serie de lucrări care se făceau. - De unde vine indiferenţa aceasta faţă de istorie? - Cred că de la americani, ei nu au istorie şi, ca urmare, modelul lor ignoră istoria. - Ce fel de proiecte mai are Academia? - Se va căuta ca prin Academie, ştiinţa românească să iasă mai mult pe plan internaţional. Pe de-o parte există o deschidere în privinţa atragerii savanţilor români din străinătate să lucreze în ţară, chiar dacă nu tot timpul, pe de altă parte există preocuparea ca cercetătorii români să fie mai mult recunoscuţi în străinătate. Preocupările noastre urmăresc ca revistele româneşti să fie mai mult citite de cercetătorii străini. - Adică, să fie înregistrate la Institutul de Scientometrie? - Da, spre exemplu, o revistă de fizică-chimie urmează să fie preluată de editura Springer (una dintre cele mai puternice edituri de carte ştiinţifică, n.n.). - Mai este una de matematică, necotată totuşi. - Nici nu avem interes să o cotăm. Revista de matematică a Academiei are o circulaţie foarte bună, este publicată în limbi străine. Or, pentru a ajunge cotată de Institutul de Scientometrie, ea ar trebui să fie preluată de Springer. În felul acesta, s-ar pierde mii de euro, care vin din vânzarea revistei. - Ca preşedinte al Uniunii Latine, lămuriţi-ne care sunt beneficiile care vin din această afiliere? - Uniunea Latină a avut acţiuni pe care România nu le-ar fi putut organiza: expoziţii mari, costisitoare, cataloage. De asemenea, ea difuzează valorile culturale româneşti în străinătate: expoziţii ale oamenilor de artă români, care ajung în toată lumea romanică; se organizează cursuri de limba română. Avantajul este desigur reciproc. Noi primim de la ei subvenţii, bani pentru concursuri, cărţi şi altele. De exemplu, premiile de la concursul "Lumea romanică" au fost în valută. Uniunea Latină sponsorizează şi producţia ştiinţifică. E un beneficiu pentru noi.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 17, nr. 5053, 14 iun. 2006 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

SALA, Marius

81

821.135.1-92