Investiîia de zeci de mii de euro stÁ în curtea primÁriei, nefolositÁ * Motivul? Birocraîia româneascÁ indiferentÁ la titluri europene DupÁ Costache Negri, cea de-a doua comunÁ din judeîul Galaîi care a primit titlul de "sat european" este Oancea, locul în care am fost pentru a vedea cu ochii no¡tri cum unii gÁlÁîeni intrÁ în Europa mai devreme decât întreaga îarÁ. Din pÁcate însÁ, pe onceni titlul de sat european nu prea îi ajutÁ, de¡i nevoi sunt multe. Am discutat cu primarul localitÁîii, Vasile Chiriloaie, despre cum a ajuns comuna Oancea sÁ devinÁ sat european ¡i am aflat cÁ totul se datoreazÁ în primul rând unui proiect privind îmbunÁtÁîirea sistemului de irigaîie, proiect finanîat de cÁtre Guvernul Japoniei, dar ¡i altor proiecte europene - cel social, despre care cotidianul nostru a scris sÁptÁmâna trecutÁ ¡i unui alt proiect, de 21.000 euro, privind modernizarea administraîiei locale din Oancea ¡i VlÁde¡ti - unde ¡ase angajaîi ai celor douÁ primÁrii urmeazÁ, în sistem informatizat, cursuri privind managementul proiectelor, dar ¡i contabilitate, corectarea taxelor etc. Socoteala japonezilor nu se potrive¡te cu cea din România... DupÁ trei ani de demersuri, comuna Oancea a primit din partea Guvernului japonez un mini-sistem de irigaîie (douÁ pompe performante ¡i un furtun de 400 metri lungime) în valoare de 75.000 de euro. Bucurie mare pentru oncenii care acum sperÁ ca producîia legumicolÁ a zonei sÁ se relanseze ¡i, poate, sÁ ajungÁ vreodatÁ la nivelul la care a fost în urmÁ cu douÁzeci-treizeci de ani, când Oancea era renumitÁ prin culturile agricole, dar ¡i prin producîia de vin (celebrul Merlot, premiat în 1987). Din pÁcate însÁ, relansarea producîiei legumicole (sistemul ar putea iriga 250 de hectare de teren!) a localitÁîii este împiedicatÁ de obstacole pur birocratice. Degeaba se chinuie autoritÁîile sÁ înfiinîeze o asociaîie de legumicultori, cÁ ma¡inÁriile japonezilor zac în curtea primÁriei, în huse, a¡a cum au venit în 2004. "Pentru folosirea sistemului de irigat [din Prut], trebuie sÁ traversÁm Drumul Naîional 26, plus cÁ având în vedere cÁ este vorba despre activitÁîi de irigaîie în zonÁ de fronti erÁ, ne trebuie o serie de avize pe care încÁ nu le-am obîinut, pentru cÁ lucrurile merg greu în România", ne explicÁ Vasile Chiriloaie, arÁtându-ne maldÁrul de dosare pe care le-a întocmit ¡i care a¡teaptÁ aprobÁrile. Mai exact este vorba despre ¡ase avize de la tot atâtea instituîii. Avizul final trebuie obîinut de la Poliîia de FrontierÁ Ia¡i (pentru cÁ este vorba despre activitÁîi desfÁ¡urate în limita de 500 de metri de graniîÁ), însÁ pânÁ la acesta trebuie obîinute avize de la: Romtelecom, Electrica, Drumuri Naîionale Ia¡i, Apele Române Ia¡i ¡i de la Stânca Coste¡ti. DeocamdatÁ, nu s-a obîinut decât avizul de la Electrica ¡i de la Romtelecom - cel din urmÁ, condiîionat! Problema este cu atât mai mare cu cât Guvernul japonez a dat ca termen un an de zile relansarea producîiei legumicole - deh, japonezi care habar nu au ce greu se obîin avizele în România! Oncenii a¡teaptÁ înapoi bÁlîile furate de comuni¡ti Relansarea producîiei legumicole în zonÁ ar putea conduce la o rena¡tere a localitÁîii Oancea, afectatÁ în prezent de sindromul sÁrÁciei cronice: viticultura este la pÁmânt (de¡i registrele agricole atestÁ cÁ existÁ la Oancea 60 de ha de vie nobilÁ, în realitate, spune primarul, acest lucru nu se confirmÁ), agricultura - la fel, iar cea mai importantÁ sursÁ de venit din Oancea - luciul de apÁ - este o adevÁratÁ Fata Morgana. "Ûn prezent, 332 de hectare de baltÁ sunt revendicate de localnici ¡i alte 120 de hectare sunt revendicate de primÁrie, însÁ întâmpinÁm probleme mari în restituirea bÁlîilor... Undeva nu se dore¡te aplicarea Legii 247", spune primarul, rememorând perioada '48-'49 când localitÁîii i s-au luat din administrare peste 500 de hectare de baltÁ - Õovârca (circa 200 ha) ¡i MaicÁ¡ (400 ha), prima transformatÁ în crescÁtorie de raîe, apoi în pescÁrie de stat, iar a doua - luatÁ de gospodÁria de partid cu sediul la VlÁde¡ti. AceastÁ mare durere a oncenilor a fost adusÁ la cu no¡tinîa ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, chiar de cÁtre Victor Chiriloaie, prezent sÁptÁmâna trecutÁ la Bucure¡ti, la o întâlnire a tuturor reprezentanîilor satelor române¡ti care au primit titlul de sat european. Un tur prin sat ¡i realizezi cÁ oncenii ¡tiu de titlul de sat european pe care îl are comuna lor, dar sunt la fel de con¡tienîi cÁ acest lucru nu îi ajutÁ prea mult. Pe nea PetricÁ l-am gÁsit în faîa crâ¡mei: "Io dupÁ ghine lupt ¡i-s lacom dupÁ ghine, dar dacÁ n-o fi ghine, nu-s de acord! Ceva-ceva se vede de când suntem sat european... se vede ceva în curtea primÁriei ¡i se mai aud ¡i ni¡te promisiuni. Õi io am început sÁ mÁ simt oleacÁ european, mÁcar pe auzite, dacÁ nu pe altceva". Mucalit cu realitatea comunei, nea PetricÁ devine serios când îl întreb ce a¡teaptÁ de la UE: "Numa' ghine a¡teptÁm ¡i oleacÁ de îndrumare, cÁ dacÁ vrem numa bani, nu-i ghine. DacÁ încap banii pe mâna unui beîiv, se duc toîi, dar dacÁ ne spune cineva ce sÁ facem cu ei, e altceva". La cei 17 ani, Antoneta mânÁ calul ca un om bÁtrân. Se uitÁ încurcatÁ când o întreb ce a¡teaptÁ de la UE: "Nu ¡tiu, sper sÁ fie altfel, sÁ se facÁ drumurile, sÁ avem apÁ", ne spune fata care a fost retrasÁ de pÁrinîi de la ¡coa lÁ, din cauza lipsei de bani... Tanti Maria are 70 de ani ¡i râde ca aia în târg când o întreb de sat european: "Am auzit cÁ-i zice a¡a, da' dacÁ-i baba surdÁ ¡i bÁtrânÁ, niciun ban nu mai dÁ. Ce sÁ a¡tept de acu înainte: sÁ hie mai bine, cÁ vÁd cÁ preîurile umblÁ cÁlare pe noi, da' pensiile tot mici sunt. SÁ ne dea ¡i locuri de muncÁ, a¡a sÁ ne ajute UE!". PlecÁm gândind ca localnica noastrÁ: SÁ dea UE sÁ ne integrÁm!

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 17, nr. 4947, 9 feb. 2006 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

MĂNDIŢĂ, Maria

06.063

061.1

339.92