Daca edilii Galatiului au excavat mormintele stramosilor daco-romani si ale primilor crestini de la Dunare, pentru a pune "pamantul de umplutura" la temeliile blocurilor ANL, mai multi investitori italieni s-au declarat interesati sa investeasca in protejarea acestei necropole si transformarea ei in obiectiv turistic. Acum catva timp scriam despre initiativa aberanta a edililor Galatiului care incepusera excavarea necropolei romane din rezervatia arheologica de la Barbosi-Galati, pentru a o cara cu basculantele de la firma subprefectului Marius Necula in cartierul Siret, un ambitios proiect edilitar al liderilor PSD Galati. Pamantul in care se odihneau osemintele stramosilor daco-romani, ale primilor crestini de la Dunarea de Jos, bogat in vestigii arheologice, monede de aur si argint sau pretioase obiecte de cult, era folosit ca pamant de umplutura la temeliile blocurilor ANL!? In necropola respectiva au fost descoperite pana acum 83 de morminte, iar intr-o zona adiacenta mormantul cavalerului Inocens, primul daco-roman increstinat, dar cercetarile sunt inca departe de a fi finalizate. Despre notorietatea rezervatiei arheologice de la Barbosi-Galati este suficient sa spunem ca este amintita in scrierile lui Miron Costin si intr-o lucrare a lui Vasile Parvan de la 1913. Cercetari arheologice cu excavatorul?! A doua zi dupa aparitia articolului in "Romania libera", excavatiile din necropola romana au fost oprite. Dar nu pentru ca edilii Galatiului ar fi suportat vreo intempestiva mustrare de constiinta; din informatiile pe care le avem, sistarea lucrarilor a fost ordonata de la Bucuresti. Intr-o replica a primarului Galatiului, Dumitru Nicolae, am descoperit un argument uluitor: "Precizam ca in perioada recentelor excavari nu s-au descoperit urme de cultura materiala"! Cercetari arheologice cu excavatorul?! Este invocata chiar "Autorizatia pentru sapaturi arheologice de salvare nr. 54/2001", emisa de Comisia Nationala de Arheologie, pentru efectuarea unor sapaturi arheologice de salvare atunci cand o societate italiana intentiona sa construiasca intr-o zona apropiata necropolei un supermarket. Proiectul respectiv a cazut, dar primarul Dumitru Nicolae invoca acum "sapaturile de salvare" pentru a justifica excavatiile de distrugere, estimand chiar ca in baza acelui precedent va fi obtinut us or un certificat de descarcare de sarcina arheologica care sa justifice continuarea excavarii necropolei. In continuare, pamantul de umplutura pentru blocurile ANL de la cartierul Siret a fost adus de la baza de agrement "Lacul Vanatori", situata la 15 km de cartierul Siret, unde exista un disponibil de 1,8 milioane metri cubi de pamant de umplutura. Costurile aducerii pamantului de la "Lacul Vanatori" sunt insa foarte mari. De aceea edilii asteptau sosirea de la Bucuresti a unui arheolog care sa constate ca necropola romana de la Barbosi-Galati nu prezinta nici un interes stiintific si poate fi excavata in beneficiul proiectului edilitar al liderilor PSD Galati. Investitorii italieni, interesati de necropola romana Mihai Turcu, un om de afaceri care s-a remarcat prin lobby-ul pentru colaborarea economica romano-italiana, initiatorul proiectului construirii unui aeroport international la Galati/Braila de catre firma Fincogero aflat in stadiul obtinerii avizelor, a inclus in protocolul vizitelor intreprinse la Galati de partenerii sai italieni si vizitarea Castrului Roman de la Barbosi. Acum, cand situatia necropolei romane a ajuns pe prima pagina a ziarelor, le-a vorbit si despre asta. Mai multe firme din Italia s-au aratat interesate sa investeasca in salvarea rezervatiei arheologice de la Barbosi-Galati si transformarea acesteia in obiectiv turistic. Intre firmele cu care Mihai Turcu colaboreaza este si firma de constructii Maltauro, una dintre cele mai puternice din Italia, specializata si in restaurari de monumente istorice. Primele idei se contureaza deja: sistematizarea rezervatiei arheologice, construirea unui pavilion special al Muzeului de Istorie Galati in care sa fie puse in valoare de scoperirile din rezervatia arheologica Barbosi-Galati, hoteluri, organizarea circuitelor turistice in zona. Acest proiect ar putea beneficia de o importanta conexiune cu un proiect de dezvoltare a turismului, derulat de Camerele de Comert, Industrie si Agricultura din Galati si Braila, in parteneriat cu Camera de Comert din Palermo, care are ca subcontractori doua firme care opereaza in domeniul turismului, din Palermo si Bucuresti. Conform pesedintelui CCIA Galati, Dan Lilion Gogoncea, Camera de Comert din Palermo a si investit in acest proiect 140.000 euro, iar foarte curand vor fi vizibile si primele rezultate. Dar toate proiectele de salvare a necropolei romane de la Barbosi-Galati si includerea sa in lista obiectivelor de interes turistic vor esua daca edilii Galatiului vor continua excavatiile.

În: România liberă [Resursă electronică]. Nr. 4278, 15 apr. 2004 / România liberă : Versiune electronică a serialului "România liberă". ─ [sl]: [sn], [sa]

CIUBOTARU, Ticu

903(498-Barboşi)

904