Material realizat cu sprijinul preşedintelui Colegiului Medicilor Galaţi, dr. Dumitru Cristea, deţinător al unei bibliografii selective a istoriei medicinei gălăţene, precum şi cu ajutorul fostului şi actualului director al Spitalului Militar, respectiv dr. Florin Angheluţă şi dr. Alexandru Maltopol.

Dupa~ epidemii de ciuma~ si holera~ in 1832 a apa~rut la Galati primul aseza~mint medical. Acesta era un lazaret militar de 15 paturi. Primul spital civil a apa~rut tot dupa~ o epidemie, una de sifilis, dar abia in 1836. Se pare ca~ pe atunci ga~la~tenii acordau mult prea mult interes comertului, care ii fa~cuse vestiti, decit pa~stra~rii sa~na~ta~tii. De fapt, doar sa~racii erau oarecum avantajati de aparitia acestor spitale, pentru ca~ cei bogati isi permiteau sa~ aduca~ un medic de la Iasi, Bucuresti sau chiar de la Viena. Daca~ activitatea comerciala~ desfa~surata~ la Galati este atestata~ din cele mai vechi timpuri, multi ca~la~tori la~sind ma~rturie despre "orasul cumplit de negustori" de pe malurile Duna~rii, viata medicala~ a orasului a apa~rut de abia spre sfirsitul secolului al XVIII-lea. Pina~ atunci, la Galati, ca in mai toata~ Moldova, nu existau medici cu diploma~. Populatia sa~raca~ era ingrijita~, dupa~ principii mai mult sau mai putin empirice, de ba~rbieri, ca~luga~ri sau alte persoane care nu erau specializate, cunoscind arta ta~ma~duirii mostenita~ ocazional. Negustorii avuti sau nobilii isi aduceau, cind aveau nevoie, medici germani, austrieci sau italieni. Daca~ acum Galatiul este considerat centru medical de interes regional, la inceputul secolului XIX lucrurile nu sta~teau tocmai asa. Epidemiile au marcat inceputul sistemului sanitar In acea perioada~ tulbure, populatia Galatiului era supusa~ toanelor naturii. Epidemiile fa~ceau adeva~rate ravagii deoarece nu se putea vorbi la aceea data~ despre o retea sanitara~ cit de cit bine pusa~ la punct. Din acest motiv, in 1769 populatia tirgului a fost injuma~ta~tita~ de o epidemie de ciuma~. Si asta nu a fost tot. Holera, varicela, scarlatina au fa~cut la rindul lor ravagii printre ga~la~tenii de atunci. Constient de necesitatea existentei unor aseza~minte medicale, in 1777, domnitorul Grigore Ghica denumeste medicii armatei si militiei cu termenul generic de "doftor al obstei". Obligatia acestora era de a pa~stra sa~na~tatea tuturor locuitorilor zonei in care erau amplasati si eventual de a preveni aparitia unor epidemii. Prin 1810 este consemnat ca medic al obstei la Galati dr. Gheorghe Condos, dar acesta nu avea drept de libera~ practica~. In 1817, in Vadul Ungurului exista o «bolnita~» unde erau tratati cei infectati cu ciuma~ sau holera~. In 1830 apare o lege de organizare sanitara~ care prevede pentru marile orase ale Moldovei, printre care se numa~ra si Galatiul, infiintarea unei retele sanitare rudimentare sprijinita~ de Spitalul "Sf. Spiridon" din Iasi. In acel moment, la Galati, doctor al obstii era dr. Kiriacopol, numit in 1830 "doctor al militiei si al departamentului V Medical". Dr. Kiriacopol era de origine greaca~, dar activitatea pe care a desfa~surat-o in urbea noastr a~ ne poate face sa~ il considera~m prima mare personalitate medicala~ ga~la~teana~. Din pa~cate, in ciuda acestor ma~suri, pina~ in 1832 in Galati avusesera~ loc adeva~rate catastrofe demografice. Primul aseza~mint medical a fost militar In 1832, la propunerea medicului sef al Ostirii Moldovene, col. dr. Iacob Czihak, o sectiune a Spitalului Militar Iasi este mutata~ la Galati. Prima unitate sanitara~ ga~la~teana~ avea 15 paturi si functiona ca un lazaret in casele negustorului Petre Neculce. Negustorul fa~cea parte din cordonul sanitar organizat de-a lungul Duna~rii pentru sta~vilirea epidemiei de ciuma~ si holera~. Dotarea lazaretului a fost realizata~ tot de ca~tre col. dr. Iacob Czihak, prin procurarea de materiale si medicamente de la spitalele rusesti desfiintate in anul 1831. Banii necesari functiona~rii aseza~mintului se obtineau printr-o cota~ de contributie de 1,75 parale pentru fiecare leu asupra salariilor tuturor militarilor. In 1833 capacitatea lazaretului a fost sporita~ cu inca~ 20 de paturi. Primul spital civil In 1836, dupa~ ce o epidemie de sifilis aproape ca~ devastase tirgul Galatiului, dr. Kiriacopol cere eforiei orasului infiintarea unui spital. Acesta avea 8 paturi si doua~ oda~i si acolo erau tratati, de-a valma, bolnavi de sifilis, febra~ tifoida~ gripa~ sau holera~. Spitalul a functionat in conditii precare timp de 3 ani de zile. La cererea aceluiasi dr. Kiriacopol, domnitorul Mihail Sturza da~ dispozitie in 1839 sa~ se construiasca~ la Galati un spital de 40 de paturi pe pa~mintul bisericii "Sf. Spiridon". Spitalul era situat undeva intre stra~zile dr. Carnabel si Ga~rii. Evolutie In 1841 lazaretul spital militar este mutat in casele altui negustor, Stoian Dra~gus, deoarece lazaretul devenise intre timp spital al militiilor din Galati si fosta locatie nu mai era corespunza~toare. In 1845 spitalul este mutat in cazarma militiilor pa~mintene. Un an mai tirziu, capacitatea spitalului ajunge la 25 de paturi. In 1862, doctorul Carol Davila a reorganizat Spitalul Militar, incadrind mai multi medici. Unul dintre acestia, dr. Aristide Serfioti, este cel care a reprezentat una dintre cele mai proeminente figuri ale vietii medicale ga~la~tene, el fiind si cel care a avut un rol decisiv in intemeierea Spitalului Municipal "Elisabeta Doamna". Initial, acest spital militar a functionat intr-o cla~dire de pe strada Mihai Bravu, dar din 1884 a fost mutat in octogonul Traian, unde se afla~ si asta~zi. Ra~zboiul de Independenta~ a determinat infiintarea unui alt spital necesar trata~rii ra~nitilor. Ia astfel fiinta~ "Spitalul Elisabeta Doamna - Caritatea Ga~la~teana~". Acest aseza~mint medical, ce poate fi considerat piatra de temelie a asistentei medicale sanitare, a fost ceat in urma unei initiative particulare. In 1879 spitalul "Elisabeta Doamna" devine spital comunal, care trata atit bolnavii sa~raci din judet, dar era frecventat si de cei mai insta~riti, deoarece aseza~mintul avea paturi cu plata~. Cheltuielile de intretinere ale spitalului erau sustinute din donatii si prin contributia prima~riei. Doar personalul medical era pla~tit de ca~tre Directia Generala~ a Serviciului Sanitar. Dr. Alexandru Serfioti, principesa Elena Cuza sau Mihail Kogtlniceanu sint doar citiva dintre cei care au donat bani spitalului ga~la~tean. Sume mici ofereau si ga~la~tenii cit de cit avuti, deoarece pina~ la urma~ aseza~mintul era sortit tocmai lor. De atunci, numa~rul unita~tilor sanitare ga~la~tene a inceput sa~ creasca~ iar cele care erau deja infiintate s-au dezvoltat. Pe linga~ spitalele asa zis publice sau care erau in majoritate utilizate de ca~tre marea masa~ a populatiei judetului, cea mai sa~raca~, lumea buna~ ga~la~teana~ frecventa unele cabinete si institute de lux sau primea ingrijiri acasa~ din partea unor medici care, dupa~ ce isi dovodisera~ profesionalismul si se instruisera~ in marile centre universitare ale Europei, veneau pe malurile Duna~rii iar ga~la~tenii avuti se puteau bucura de serviciile lor. In 1938 la Galati se ga~seau 147 de medici, 11 stomatologi si 52 de moase. Cel putin asa reiese din Anuarul orasului Galati si judetului Covurlui intocmit de Radu Volbura~ . In 1939, la Galati functionau urma~toarele spitale: Spitalul Izolarea - pentru bolile contagioase, Spitalul Sf. Spiridon - spital al oamenilor sa~raci, Spitalul Asigura~rilor Sociale, Spitalul comunal central Elisabeta Doamna, Spitalul Comunita~tii Israelite (actuala maternitate "Buna Vestire") si un mic spital pentru bolnavii incurabili de TBC. Personalita~ti medicale ga~la~tene ale inceputurilor In conditiile existente in Galatiul secolului al XIX, meseria de medic nu era cit de putin una usoara~. Numerosi medici au ca~zut prada~ bolilor de care incercau sa~-si vindece pacientii deoarece in acea perioada~ notiunea de asepsie (sterilizare) era de abia schitata~, nu doar la noi dar si in alte centre medicale. Daca~ in Bucuresti sau Iasi aproape 80% dintre medici au murit ingrijind bolnavii de ciuma~ sau holera~, si medicii care activau pe atunci la Galati au avut de pla~tit tributul lor. Cel putin la inceput munca medicilor era istovitoare si prost pla~tita~. Mai ales cei care lucrau in spitalele pentru oameni sa~raci erau expusi mai mult riscului de a contacta o afectiune mortala~, dar erau si prost retribuiti. Totusi, in anul 1863, la Galati se infiinteaza~ cea de-a doua societate medicala~ stintifica~ din tara~. Initiatorii proiectului au fost medicii Aristide Serfioti si dr. Kiriacopol. Dr. Alexandru Carnabel este alta~ mare personalitate care s-a impus memoriei orasului pr in activitatea si eficienta de care a dat dovada~. Totusi, cea mai proeminenta~ personalitate a medicinei ga~la~tene a secolului XIX ra~mine dr. Aristide Serfioti. Na~scut in 1824 in Grecia, acesta a studiat facultatea de medicina~ la Munchen in 1851. A obtinut libera practica~ in 1853, pina~ in 1855 a fost medic militar iar in 1857 a devenit medicul sef al Spitalului Militar Galati, spital care asta~zi ii poarta~ numele. Paralel cu functia de medic militar, timp de 35 de ani, si-a desfa~surat activitatea in medicina civila~ in sprijinul bolnavilor sa~raci ai Spitalului Sf. Spiridon. Dr. August Abegg, medic militar care a activat la spitalul militar Galati, dr. Henric Cziehac, tot medic militar, dr. Anton Hemrenvogel, angajat de armata moldoveneasca~ pentru sta~vilirea sifilisului, se muta~ la Galati unde pina~ in 1866 conduce sectia de tratamente si combatere a sifilisului. Dupa~ cum se vede, inceputul vietii medicale

În: Monitorul de Galați. An. 6, nr. 197(1609), 26 aug. 2003, p. 8-9 : fotogr. ─ [sl]: [sn], 2003.

VLAD, Maria (196.-)

61(498.3-Galaţi)

908(498.3-Galaţi)

94(498.3-Galaţi)