In Galati, într-un apartament modest, locuieste Smaranda Spa~taru, stra~nepoata lui Calistrat Hogas. Se pare ca~, în acest moment, ala~turi de Smaranda Spa~taru, mai tra~iesc doar cîtiva descendenti ai lui Hogas. Am aflat de la stra~nepoata lui Calistrat Hogas cîteva detalii inedite din viata celui ca~ruia apropiatii îi spuneau "Tataia". O cunostinta~ mi-a spus zilele trecute ca~ are o prietena~, care la rîndul ei are o prietena~, care o cunoaste pe stra~nepoata lui Calistrat Hogas. Am mers s-o cunosc. Smaranda Spa~taru, fosta~ profesoara~ de franceza~ la Liceul "Alexandru Ioan Cuza", locuieste într-un apartament modest, mobilat în stil vechi, care-ti atrage atentia prin sobrietate. Mobila e veche, din lemn masiv, peretii sînt plini de tablouri cu flori si urmasi ai lui Calistrat Hogas, iar într-un colt al camerei lica~reste discret o candela~. Gazda noastra~ e o ba~trînica~ simpatica~, cu o privire calda~, care ne povesteste sfa~tos despre "Tataia", asa cum îi spuneau cei din familie lui Calistrat Hogas. Femeie modesta~ si cu frica~ de Dumnezeu, Smaranda Spa~taru ne spune ca~ persoana ei nu este importanta~ si ca~, din pa~cate, în ultimul timp, lumea a cam uitat de "celebrul ca~la~tor". Se pare ca~, în acest moment, mai sînt doar cîtiva descendenti în viata~: prof. Ioan Silberg, care tra~ieste la Cluj, Elena Zbant, v erisoara~ cu Smaranda Spa~taru si Soloceanu Silberg, un arheolog plecat de ceva vreme în Germania. "Mama mea, doamna profesoara~ Elena Spa~taru, care a fost si directoare la Liceul «Mihail Koga~lniceanu», a fost nepoata lui Calistrat Hogas. Adica~ a fost fiica Cleopatrei Hogas, care a avut opt copii. Nu am deloc sentimentul mîndriei, am numai sentimentul de regret ca~ nu am putut sa~ contribui si eu pentru scoaterea la lumina~ a ceea ce a fost personalitatea lui Calistrat Hogas. A fost o vreme în care casa memoriala~ a fost pa~ra~sita~, mormîntul a fost si el pa~ra~sit. Acum, din fericire, s-a schimbat situatia. Nu mi-a pla~cut niciodata~ sa~ ma~ prevalez de faptul ca~ sînt nepoata lui Calistrat Hogas", ne ma~rturiseste Smaranda Spa~taru, stra~nepoata lui Calistrat Hogas. Afla~m ca~ atunci cînd era mic, Calistrat Hogas era foarte ba~ta~ios, ca~pos si ra~u. Era atît de înca~pa~tînat încît biata maica~-sa, Elena Hogas, ca~reia în intimitate i se spunea "Mamaia Elencu", si care era cea m ai frumoasa~ fata~ din Piatra Neamt la ora aceea, i-a fa~cut vînt pe fereastra~ drept în oma~t spunînd «sa~-l iee cine vrea, mie nu-mi mai trebuie, ca~ tare-i ra~u si ha~rta~gos». Tata~l lui de la Cuca, protopopul Popovici, ca~ruia i se spunea Sfîntul, a vrut sa~ faca~ din el preot si l-a dat de mic unui ca~luga~r spre educatie. Dupa~ cîteva zile, ca~luga~rul neca~jit si speriat a venit si i-a zis ca~ nu poate face nimic cu ba~iatul si ca~ a fugit si nu mai stie nimic de el. "In familia noastra~ se spunea ca~ avea cla~nta~u «Tataia»" Calistrat Hogas a fost foarte exigent cu el însusi, a publicat foarte tîrziu si doar la insistentele lui Garabet Ibra~ileanu. Fa~ra~ tinta~, hoina~rea sa~pta~mîni întregi în compania nedespa~rtitilor lui prieteni: creionul si carnetul de notite. Avea o vorba~: "cînd si unde plec stiu, dar unde ma~ duc si cînd ma~-ntorc, nu". A iubit foarte mult Muntii Neamtului si ma~na~stirile din Nordul Moldovei. I se spunea "amantul nestra~mutat al naturii". Initial a fost profesor de latina~, româna~, franceza~, religie, istorie si geografie la gimnaziul din Piatra Neamt, unde avea sa~ fie si director. Deviza lui era: "scoala~ si pentru scoala~" si se implica total în rezolvarea probemelor gimnaziului. Pentru el profesoratul a fost o dogma~. Cînd era vorba de scoala~, nimic nu-l oprea. Politica~, lovituri sau capricii sufletesti, hoina~reli de nopti întregi, nu-l opreau ca la 7 dimineata, nedormit si nemîncat, sa~ fie la scoala~ acelasi neobosit si energic director si profesor. Era foarte dezinteresat de bani, fiind nevoit sa~ dea meditatii pentru a putea tra~i. Pe atunci, o mîna~ de politicieni si cîtiva boga~tani conduceau destinele orasului. Nu s-a la~sat înduplecat de interesele personale ale acestora, permitîndu-si chiar sa~-i critice pe la diferite gazete. Daca~ dupa~ primii 9 ani, Hogas, care a avut de suportat în tot acest timp mentalita~ti învechite sau ra~utatea edililor locali, a fost nevoit sa~ plece din Piatra Neamt. Dupa~ alti cinci ani si juma~tate de munca~, în care a asezat pe baze solide scoala, intrigile de culise ale puternicilor vremii îl determina~ sa~ se refugieze tocmai într-un tîrgusor îndepa~rtat din Muntenia, la Alexandria. A predat apoi la Roman, la Iasi si a iesit la pensie la liceul din Piatra Neamt. "Calistrat Hogas si-a iubit foarte mult tara. Pa~rintii lui au fost unionisti si au avut de suferit din cauza asta. A fost prieten cu mari personalita~ti, îi pla~ceau foarte mult italiana si Dante. Liceul din Tecuci poarta~ numele de Calistrat Hogas. Tin minte ca~ la o aniversare la care am fost si eu invitata~, mi s-a ta~iat ra~suflarea cînd am va~zut ce multe lucruri stiau copii despre el si cît îl iubeau", ne-a ma~rturisit Smaranda Spa~taru. "Sa~ nu schimbi niciodata~ înteleapta ta nebunie cu nebuna întelepciune a celor cuminti" Calistrat Hogas s-a na~scut la Tecuci, în 1848. Pentru ca~ s-a afirmat ca un copil cu o inteligenta~ deosebita~ a fost dus la Iasi, la Academia Miha~ileana~. Citea mult si cam tot ce-i ca~dea la îndemîna~: Voltaire, Villon, Dante, Petrarca, Hugo, etc. Intre anii 1869 si 1886 a fa~cut lungi ca~la~torii prin Carpati. Apoi, între 1886 si 1891, cît a stat în Alexandria, n-a ca~la~torit, fa~cînd doar mici excursii. Din 1891 si-a petrecut majoritatea vacantelor pe la ma~na~stiri, avînd o preferinta~ speciala~ pentru Ma~na~stirea Neamtului si Procov. S-a ocupat cu agricultura, a fost francmason în primii ani petrecuti la Piatra Neamt, director de tipografie, membru în mai multe societa~ti de binefacere si în reviste ca "Ghimpele", "Situatia" sau "Asachi". A fost numit membru al Ordinului "Coroana României", în gradul de Cavaler, i s-au conferit medalia "Ra~splata Muncii", cl. I, pentru servicii aduse înva~ta~mîntului si medalia "Bene Merenti", cl.I, pentru merite literare. "Sotia lui Calistr at Hogas se mîndrea cu faptul ca~ se trage dintr-o familie înnobilata~ de ca~tre Stefan cel Mare. Domnitorul Moldovei avea obiceiul de a da porecle supusilor sa~i. Se pare ca~ unul dintre stra~mosi era ostas în armata lui Stefan si om de încredere. Acesta, dupa~ ce a salvat viata Domnitorului, a fost trimis sa~ iscodeasca~ daca~ "departe-s turcii". Stefan, dupa~ ce a asteptat doua~ - trei zile si a va~zut ca~ osteanul nu s-a mai întors, a exclamat: «S-a dus na~dejdea mea!» Drept ra~splata~, familia acestui ostean a primit o bucata~ de ra~zesie, la Homiceni si porecla de "Na~dejde" ca nume de familie. Polcovnicul Samoil Na~dejde, unul din urmasii acelui ostas, este stra~bunicul dupa~ mama~ al sotiei lui Hogas", ne-a povestit Smaranda Spa~taru. Se pare ca~ numele Hogas vine de la cuvîntul "fa~gas" sau "ha~ugas", accentuat pe ultima silaba~.

În: Monitorul de Galați. An. 6, nr. 194(1606), 22 aug. 2003, p. 8-9 : fotogr. ─ [sl]: [sn], 2003.

POSTOLACHE, Răzvan

821.135.1.09 Hogaş, Calistrat

821.135.1-92

929 Hogaş, Calistrat