 |
| Nume Persoană: |
Popa, Victor Ion, scriitor, dramaturg, publicist, profesor, actor, regizor, scenarist, desenator, pictor scenograf (1895-1946) |
| Limba: |
rum |
| Vezi Nume Persoană: |
Hamza, G. A. |
| Note Generale: |
OMG4, DSG, OGL |
| Notă biografică şi de activitate: |
Studii: Şcoala primară în satul Călmăţui, jud. Tutova, 1906; Liceul Internat din Iaşi (bursier) (1906-1911) şi Liceul Naţional (secţia reală), (1912-1914); Şcoala de Belle Arte, pentru scurtă vreme; se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, dar renunţă la cursuri; Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Iaşi, primii doi ani la clasa de dicţie şi expresie scenică a poetului Mihai Codreanu |
| Notă biografică şi de activitate: |
Copilăria şi studiile primare le-a făcut în satul Călmăţui (com. Griviţa) la Școala model patronat[ de Take Anastasiu; pedagog la Liceul Internat din Iaşi |
| Notă biografică şi de activitate: |
Activitate socio-profesională: desenator la revista "Versuri şi proză" din Iaşi, 1915-iulie, 1916; Şcoala de Ofiţeri din Botoşani, obţinând gradul de sublocotenent în Regimentul 12 Infanterie, (oct. 1916 - mart. 1917); a fost rănit în luptele de la Mărăşti şi Oituz, pe 29 iulie 1917; frecventează asiduu cenaclul Academiei bârlădene, al lui G. Tutoveanu, 1917-1918; colaborează la ziarul "Omul liber" al lui N.D. Cocea, încă de la primul număr, cu desene care stigmatizează războiul; după ce a trecut o scurtă perioadă prin Cluj, a revenit la Iaşi în 1918 ca prim-amorez al Teatrului National, alături de Getta Kernbach, viitoarea soţie (din 12 ian. 1921), cu care îl va avea pe unicul său fiu, Sorin Popa; la Bucureşti, s-a angajat ca redactor şi desenator la "Revista copiilor şi a tinerimii", 1920; întemeietor al revistei "Gîndirea" unde a funcţionat ca redactor tehnic, desenator şi cronicar plastic; a deţinut cronica artistică la cotidienele "Ora" şi "Sburătorul literar", 1921; a expus cu succes la "Salonul umoriştilor, mai 1922; a deţinut cronica artistică a ziarului "Adevărul literar si artistic", dec. 1922; caricaturist portretist la Revista Vremea între 1922-1024, unde va face desene şi pe marginea cronicilor dramatice ale lui Ion Marin Sadoveanu; prima piesă de teatru, "Ciuta", i s-a jucat la Teatrul Naţional din Bucureşti, 1 septembrie 1922; secretar al comitetului de conducere al Societăţii Autorilor Dramatici Români, timp de un an, din 15 martie 1923; ajutor de pictor scenograf la Teatrul Naţional, sept. 1923; desene caricaturale în periodicul "Hiena" între anii 1923-1924; semnează cronica artistică, la "Neamul românesc", mart. - iun. 1924; director de scenă la Teatrul Popular, 1925; secretar literar la Teatrul Naţional, 1924-1926; a editat săptămânalul de propagandă artistică "Spectacolul", 1926; iniţiator al unui teatru pentru copii; în stagiunea 1926-1927 activează meteoric la Teatrul Naţional din Craiova; director de scenă la Teatrul Naţional din Cernăuţi, 1 ianurie 1926; călătoreşte la Paris, Londra, Berlin, Munchen şi Viena, realizând contacte cu dramaturgia contemporană a lumii, urmărind spectacole de Baty, Jouvet, Reinhardt, Jessner, în primăvara şi vara anului 1927; director la Teatrul Naţional din Cernăuţi , 21 oct. 1927; director de scenă al teatrului "Maria Ventura" din Bucureşti, din aug. 1929; regizor la Teatrul "Ventura", 1930; promovează apariţia revistei săptămânale "Spectatorul" (1927-1930); în regia lui, are loc inaugurarea Teatrului Maria Ventura pe 15 sept. 1929, cu piesa "Lupii de aramă" de Adrian Maniu; sub direcţia lui Victor Ion Popa, Mircea Ştefănescu şi Tudor Muşatescu, are loc inaugurarea Studioului Teatrului Maria Ventura, pe 4 oct. 1929, cu piesa "Greva încornoraţilor" de Mircea Ştefănescu; premiera piesei "Take, Ianke şi Cadâr" la Teatrul Ventura, pe 25 martie 1932; ia parte, împreună cu Dimitrie Gusti, la organizarea Muzeului Satului din Bucureşti, iar în 1937 este comisar la Pavilionul României la Expoziţia Internaţională de la Paris; pe 23 nov. 1938 este numit director al Teatrului "Muncă şi Voie bună" înfiinţat pe 14 oct. 1938 (denumit din 1941 Teatrul "Muncă şi Lumină") (1938-1944); director al Oficiului Naţional Cinematografic (1941-1943); profesor suplinitor la Catedra de dramă, comedie şi regie scenică a Conservatorului din Bucureşti, 1943-1944; regizor la Teatrul Naţional, sala Comedia, 1 dec. 1944; profesor titular la Conservator din 31 martie 1944; după 1944 se remarcă ca pedagog, sub îndrumarea lui lucrând actorii Radu Beligan şi Toma Caragiu; a colaborat cu articole, cronici şi comentarii teatrale, cu versuri şi fragmente din scrierile dramatice sau cu desene şi caricaturi la numeroase publicaţii; Între 1938 şi 1944 întemeiază şi conduce primul teatru muncitoresc din ţară "Muncă şi voie bună" (din 1941: "Muncă şi lumină"). |
| Notă biografică şi de activitate: |
s-a stabilit la Bârlad în 1919 unde a colaborat asiduu la "Florile dalbe" |
| Notă biografică şi de activitate: |
Premii: Premiul Asociaţiei Criticilor Dramatici şi al Teatrului Naţional pentru piesa "Ciuta", 1922; Premiul "I.L. Caragiale", 1923; Premiul Academiei Române" pentru piesa "Muşcata din fereastră", 1930; Premiul Societăţii Autorilor Dramatici pentru piesa "Acord familiar" 1934. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Colaborări la publicații: Acţiunea, Adevărul, Adevărul literar si artistic, Arta, Boabe de grâu, Curentul, Curentul magazin, Dimineaţa, Familia, Florile dalbe, Gazeta, Gazeta municipală, Gîndirea, Graiul nostru, Hiena, Lumea, Naţionalul, Neamul românesc, Ora, Ordinea, Politica vremii, Rampa, Reporter, Revista copiilor şi a tinerimei, Revista noastră, Sburătorul literar, Spectatorul, Vremea |
| Notă biografică şi de activitate: |
Debut: publicistic cu poezia "Linişte" în publicaţia şcolară "Revista noastră" din Focşani, semnată cu pseudonimul Gheorghe A. Hamza, 1 decembrie 1912; ca desenator în revista ieşeană "Versuri şi proză", 1 noiembrie 1914; cronicar artistic în revista "Hiena" 15 aug. 1920; editorial în dramaturgie cu piesa "Ciuta", reprezentată pe Scena Teatrului Naţional din Bucureşti, pe 13 sept. 1922, în regia lui Paul Gusty; regizoral la Teatrul Popular (fondat de Nicolae Iorga) cu piesa Micul Eyolf de Ibsen, premiera pe 18 oct. 1924. |
| Locuri și date asociate entității: |
18950729#, Bârlad, |
| Locuri și date asociate entității: |
Data finală: 19460330#, Bucureşti, |
| Sursa: |
"75 ani de la naştere", în "Aniversări culturale", vol. 1970, p. 199-212 |
| Țara sursă: |
RO: BJGL |
|
