 |
| Nume Persoană: |
Saligny, Anghel, inginer, academician (1854-1925) |
| Limba: |
rum |
| Note Generale: |
OMG3, OGL |
| Notă biografică şi de activitate: |
Studii: clasele gimnaziale la pensionul tatălui său din Focşani; Studii liceale la Postdam (Germania); Studii superioare la Şcoala Politehnică din Charlottenburg-Berlin (Germania) (1874); a frecventat şi cursuri de astronomie la Universitatea din Berlin; |
| Notă biografică şi de activitate: |
Activitate socio-profesională: inginer la construcţia căii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder, în Saxonia şi la lucrări hidraulice în nordul Prusiei; a revenit în ţară la sfârşitul anului 1875, fiind numit inginer ordinar clasa III la Serviciul de Poduri şi Şosele (1 ian. 1896) şi trimis imediat la Praga pentru recepţii de material rulant de cale ferată; la reîntoarcerea în ţară a lucrat ca inginer de control la construcţia căilor ferate Ploieşti-Predeal fixându-şi reşedinţa la Câmpina mai apoi la Breaza; s-a dus în Germania şi s-a căsătorit cu Tereza Kohna (sept. 1876); în timpul Războiului Independenţei, lucrările liniei ferate Ploieşti-Predeal sunt întrerupte, iar Guvernul lasă în grija lui Saligny întreţinerea acesteia; la reluarea lucrărilor a fost numit ajutor de şef de secţiune (1 apr. 1878) şi înaintat inginer ordinar clasa II (1 aug. 1878); a fost numit în Serviciul de Poduri şi Şosele de sub direcţia lui Petre Ene (8 apr. 1881); a fost înaintat inginer ordinar clasa I (27 apr. 1881); a fost numit adjunct de Director al lui Petre Ene (15 iun. 1881) şi trimis să studieze şi să construiască linia Adjud-Târgul Ocna; a fost numit director al liniilor de construcţie Adjud-Târgul Ocna şi Bârlad-Vaslui (14 iun. 1882); a fost înaintat inginer-şef (10 mai 1883); a preluat conducerea Serviciului de poduri şi căi ferate (sept. 1883), construind numeroase poduri, printre care cel de la Cosmeşti, peste Siret, cel dintâi mare pod proiectat de el (pod dublu de şosea şi cale ferată de 430 m lungime), Oneşti, Urecheşti; a fost numit ca Şef al Serviciului Docurilor de la Galaţi şi Brăila (3 oct. 1884 – 1 ian. 1901); a fost înaintat inginer şef clasa I (16 iun. 1886); a construit docurile şi antrepozitele de la Galaţi şi Brăila (1884-1889); i s-a încredinţat conducerea Serviciului studiilor liniilor Feteşti-Cernavodă (18 nov. 1887); a construit podul peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895); a fost înaintat la gradul de Inspector General clasa II (9 mai 1890) şi la gradul de Inginer Inspector general clasa I (1 ian. 1894); a fost numit şef al Podurilor de pe liniile ferate (1 apr. 1892); a fost numit Director General al Căilor ferate (7 oct. 1895), succedându-l pe Gheorghe Duca; ca director general al Căilor Ferate, a iniţiat în 1895 o lege pentru reorganizarea Căilor Ferate Române şi a realizat căi directe de comunicaţie feroviară între Bucureşti - Berlin şi Berlin – Constanţa; director al Serviciului de construire a portului Constanţa, amenajându-l cu silozuri, staţii de petrol şi terasamente (1889-1909); a fost numit Director al lucrărilor din Portul Constanţa (13 aug. 1899); a fost numit Director general al Direcţiunii generale a căilor de comunicaţie pe apă (1 apr. 1901 – 23 dec. 1910); director general al Muniţiilor (15 nov. 1915 - până la intrarea României în Primul Război Mondial), Ministru al Lucrărilor Publice (24 oct. 1918 – 26 sept. 1919); a făcut parte din consiliile de administraţie ale Băncii de Scont şi Băncii Marmorosch Blank; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o (1895-1897, 1910-1911); cenzor la Banca Naţională a României, la Societatea de petrol "Steaua"; a luat parte la înfiinţarea, în 1913, primei societăţi naţionale de navigaţie maritimă "România" şi a Societăţii anonime române de navigaţie pe Dunăre, care a început să funcţioneze din 1 mart. 1914 (preşedinte al acesteia); a luat parte la evacuarea tezaurului B.N.R. la Iaşi, apoi la Moscova; a luat parte activă la organizarea Societăţii Comunale de Tramvaie Bucureşti, al cărei administrator delegat a fost (1909 – 17 iun. 1925) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Performanțe: a proiectat şi construit podurile de cale ferată de pe linia Adjud-Tg. Ocna şi podul dublu de şosea şi cale ferată de la Cosmeşti, peste Siret (1882); a condus lucrările de realizare a docurilor şi antrepozitelor din porturile Brăila şi Galaţi, construind magazii cu silozuri unde s-a folosit, pentru prima dată în lume, betonul armat pentru realizarea celulelor; a proiectat (1888) şi construit (1890-1895) podul de peste Dunăre de la Cernavodă, cel mai mare din Europa sec. XIX şi al treilea din lume la acea dată; |
| Notă biografică şi de activitate: |
Afiliere: membru corespondent (31 mart. 1892), membru titular (7 apr. 1897), vicepreşedinte (26 mart. 1901 – 23 mart. 1904) şi preşedinte (18 apr. 1907 – 25 mai 1910) al Academiei Române; |
| Notă biografică şi de activitate: |
Distincții – Decorații: Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare (22 iun. 1908); Marea Cruce a Ordinului Franz Josef (1896); Marea Cruce a Ordinului Coroana României (10 mai 1897); Marea Cruce a Ordinului Civil din Bulgaria (30 iun. 1898); Marea Cruce a Ordinului Sf. Sava din Serbia (19 oct. 1896); Comandor al Ordinului Leopold din Belgia (27 nov. 1897); Marea Cruce a Ordinului Steaua României (27 oct. 1909); Marea Cruce a Ordinului Carol I; Marea Cruce a Ordinul Sfânta Ana (10 apr. 1910) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Colaborări la publicații: "Buletinul Societăţii Politehnice", "Analele Academiei Române", "Adevărul", etc. |
| Locuri și date asociate entității: |
18540502#, Loc: Liești (com.), Loc: Șerbănești (sat), Jud. Tecuci, |
| Locuri și date asociate entității: |
Data finală: 19250617#, Loc: Bucureşti, |
| Sursa: |
"110 ani de la naştere", în "Aniversări culturale", vol. 1964, p. 87-90, 18540419?*, Șerbănești (sat), Liești (com.) |
| Țara sursă: |
RO: BJGL |
|
