 |
| Nume Persoană: |
Chimet, Iordan, scriitor (1924-2006) |
| Limba: |
rum |
| Vezi Nume Persoană: |
Galaţi, Iordan C. |
| Vezi Nume Persoană: |
Rossi, Giordano |
| Note Generale: |
OMG2, DSG, OGL |
| Notă biografică şi de activitate: |
Studii: Şcoala Primară nr. 6 din Galaţi (1932-1935); Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1936-1944); Facultatea de Litere şi Filologie a Universităţii din Bucureşti (1944-1949); Facultatea de Ştiinţe Juridice a Universităţii din Bucureşti (1950-1954). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Activitate socio-profesională: a condus grupul antinazist al tinerilor contestatari (elevi de liceu) din Galaţi; după absolvirea facultăţii, în 1949, a făcut parte, pentru o scurtă perioadă de timp, din corpul profesoral al Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi în calitate de profesor de limba română; în perioada destinderii comuniste a reuşit să publice din literatura de sertar; colaborarea la Dreptatea (1947), ziar al opoziţiei, i-a adus ulterior interdicţia de semnătură, până în 1964; în această perioadă, anulează realitatea din jur, plonjând în irealitate şi dând naştere în perioada 1947-1953 lumii fantastice din Închide ochii şi vei vedea Oraşul; redactor la revista Gazeta literară (1964-1968); a lucrat în cadrul Televiziunii Române (timp de un an), la realizarea unor scenarii pentru copii și filme de desene animate; a realizat scenariul şi regia eseurilor pentru televiziune: Baladă în piatră (1966) - difuzat de Interviziune în Europa, Polonia, Anglia, Japonia, Noua Zeelandă și Baladă pentru vechiul drum (1968) - difuzat prin Interviziune în Europa, Polonia și Anglia; după 1970 nu a mai fost angajat nicăieri; a realizat scenariul filmului Carnavalul, după Fetiţa cu chibrituri a lui Andersen, desen animat realizat de Anima Film în 1972, în regia lui Ion Truică; din 1973 a boicotat publicaţiile literare, refuzând să participe la cultul personalităţii, publicând în perioada 1970-1990 doar trei volume de eseuri, percepute în occident drept „superbe acte de libertate”: volumul Eroi, fantome, şoricei (1970) – tradus în Cehoslovacia în 1984, albumul Grafica americană. Un autoportret al Americii (1976), America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală' (1984) – sinteză despre arta contemporană a Americii Latine, unele capitole beneficiind în afara ţării de traduceri în engleză, franceză, spaniolă şi portugheză; a tradus în colaborare Poeme de O. Elytis (1980); a fost desemnat membru al Juriului Internaţional Neustadt, pentru decernarea premiului de literatură din S.U.A., supranumit „Nobelul american” (1986); după 1989 a iniţiat, împreună cu Editura Dacia, un proiect editorial sub titulatura Ieşirea din labirint, în cadrul căruia au apărut Dreptul la memorie în patru volume şi Momentul adevărului; în cele două volume apărute sub titulatura Cartea prietenilor mei (primul apărut în 2005 şi cel de-al doilea editat post-mortem) scriitorul a adunat corespondenţa cu prietenii săi de suflet; lucrările sale au apărut traduse în alte limbi: Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Augen zu und träum mit mir' (trad. de Lotte Roth, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1974); Eroi, fantome, şoricei – Hrdinové & Fantomy, Myši (trad. de Eva trebingerova, Editura Visehrad, Praga, Cehoslovacia, 1984); Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Hunyd be a szemed és meglátod a Várost (trad. de Kolozsvári Papp László, Editura Europa, Budapesta, Ungaria, 1990); Lamento pentru peştişorul Balthazar – Exil (trad. în limba germană de Dana Ranga, Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 1999). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Afiliere: membru fondator al Asociaţiei „Mihai Eminescu” (don perioada studeției), organizaţie clandestină de apărare a culturii, reţea de salvare a elitelor intelectualităţii româneşti ce acorda ajutor moral şi material victimelor terorii comuniste (1945-1949); membru al Uniunii Scriitorilor din România (1970). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Performanţe: subiectul volumului Închide ochii şi vei vedea Oraşul, tradus în limba germană, îl va inspira pe Michael Ende pentru piesa în versuri Gauklermärchen - Povestea saltimbancilor (cu aceeaşi eroină Elli), transpusă şi în filmul Poveste fără sfârşit. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Distincţii – Decoraţii: pentru scenariul la filmul de animaţie Carnavalul, după Fetiţa cu chibrituri a lui Hans Christian Andersen a fost răsplătit cu: Medalia de Bronz la Festivalul Internaţional de la Barcelona (1972); Menţiunea specială a juriului la Festivalul Internaţional de la Teheran (1972);Medalia de Argint la Bienala de la Veneţia (1973). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul Închide ochii şi vei vedea Oraşul (1970); Premiul Târgului de Carte de la Los Angeles, pentru volumul Antologia inocenţei (1974); Premiul pentru cea mai bună carte străină tradusă, pentru volumul Eroi, fantome, şoricei, acordat de Uniunea Scriitorilor din Cehoslovacia (Praga, 1984); Premiul Fundaţiei „Gheorghe Ursu” pentru antologiile Dreptul la Memorie şi Momentul adevărului (1997); Premiul pentru cea mai bună carte străină tradusă în Cehoslovacia pentru Eroi, fantome, şoricei (1984); Premiul „Sebastian Costin” al Centrului Cultural din Ierusalim (2000); Premiul special al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România (2003). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Colaborări la publicaţii: • în ţară: Caietele de Poezie ale Fundaţiilor Regale, Dreptatea (1947), Epigrama, Gazeta literară, Gluma, Revista Fundaţiilor Regale, Revista Româno-Americană (1946-1947), România literară, Secolul XX, Veselia, Vremea; |
| Notă biografică şi de activitate: |
Colaborări la publicaţii: în străinătate: Aiolika Grammata (Atena, Grecia), Minimum (Tel Aviv, Israel), Svĕtová literatura (Praga, Cehoslovacia). |
| Locuri și date asociate entității: |
19241118#, Galaţi, |
| Locuri și date asociate entității: |
Data finală: 20060523#, Loc: Bucureşti, |
| Țara sursă: |
RO: BJGL |
|
