Ne-cititul la români se confruntÁ cu ceea ce gânditorii contemporani au semnalat ca fiind declinul "civilizaîiei Gutenberg". DatoritÁ exploziei producîiei video ¡i a bombardamentului mediatic cu oferte de proastÁ calitate culturalÁ sau, de multe ori, aparîinând subculturalului, naîia românÁ se confruntÁ cu pericolul unui fel de "semianalfabetizare". Nu este suficient ca individul sÁ poatÁ citi la propriu un text la sfâr¡itul anilor de studiu. Lectura reprezintÁ un efort mental specific de descifrare a limbajului scriptic, care constÁ în "ansamblul activitÁîilor perceptive ¡i cognitive vizând identificarea ¡i comprehensiunea mesajelor transmise scriptic" (Paul Cornea). Se constatÁ cÁ practicarea unei lecturi corecte devine un fenomen elitarist, cei mai mulîi dintre conaîionalii no¡trii complÁcându-se în starea de consumatori pasivi ai unor produse media de proastÁ calitate, care apeleazÁ la sentimente facile ¡i instincte primare. Fenomenul acestei pÁguboase aderenîe este explicabil datoritÁ faptului cÁ limbajul iconic specific "civilizaîiei imaginii" este mai accesibil, este direct ¡i are un impact emoîional mai mare decât limbajul scriptic. Ûn plus, acesta din urmÁ necesitÁ un efort comprehensiv sporit ¡i o mobilizare mai mare a capacitÁîilor intelectuale pentru cetÁîeanul mult prea grÁbit ¡i derutat de succesiunea rapidÁ a schimbÁrilor în toate planurile existenîei sale. Pericolele "civilizaîiei imaginii" rezidÁ în lâncezirea creativitÁîii individului, în pasivitatea acestuia în formarea propriei ierarhii a valorilor, ceea ce duce la o nivelare a acestora. Nu în ultimul rând, printe "efectele perverse" se constatÁ a¡a numita "manipulare iconicÁ". Imaginea dirijeazÁ opîiunile economice, comportamentele, moravurile ¡i mentalitÁîile. A¡a cum observÁ Gilbert Durand întronarea "civilizaîiei imaginii" reprezintÁ un triplu pericol: imaginea ajunge sÁ sufoce imaginarul, valorile grupurilor se niveleazÁ, iar puterile constitutive ale societÁîii se erodeazÁ treptat, devenind tributare difuzÁrii de imagini "mediatice". Un alt concurent al lecturii tradinîionale este lectura electronicÁ. Superioritatea acestui tip de lecturÁ se constituie din faptul cÁ se folosesc toate cele trei tipuri de expresie: scris, imagine, sunet, iar accesul la informaîie trece de barierele spaîio-temporale cu o vitezÁ mult mai mare. Cu toate acestea apare de aceastÁ datÁ pericolul de a confunda cultura cu informaîia. Ûn faîa avalan¡ei de informaîii pe care o oferÁ resursele globale de informare electronicÁ, individul se confruntÁ cu dificultÁîi în decelarea ierarhiilor calitative. Aceasta se datoreazÁ ¡i faptului cÁ ordonarea ¡i catalogarea ofertelor informaîionale sunt mult decalate faîÁ de cre¡terea explozivÁ a producîiei de informaîie. Ûn acest sens bibliotecile au un rol foarte important în susîinerea dezvoltÁrii lecturii electronice. PÁtrunderea acestora în mediul electronic cu metode ¡i tehnici specifice ¡i adaptate în tratarea informaîiei, precum ¡i medierea accesului la acest tip de lecturÁ prefigureazÁ misiunea bi bliotecii moderne. Lectura tradiîionalÁ rÁmâne totu¡i principalul mijloc al cunoa¡terii conceptuale, dezvoltând cel mai mult imaginaîia ¡i creativitatea. ReprezintÁ cel mai accesibil exerciîiu creator ¡i stimulativ al proceselor cognitive adaptându-se la toate posibilitÁîile, aptitudinile ¡i tendinîele de formare ¡i dezvoltare ale individului. IatÁ de ce ¡coala, biblioteca ¡i alte instituîii sociale trebuie sÁ aibÁ ca obiectiv cultural major performarea lecturii tradiîionale, neexcluzându-se prin aceasta practicarea celorlalte cÁi de acces la culturÁ ¡i informaîie.

În: Dominus. An. 5, nr. 52, mai 2004, p. 5 : fotogr. ─ [sl]: [sn], 2004.

BURUIANĂ, Letiţia, bibliotecar (1966-)

004

821.135.1.09