Laparoscopia se impune (si) la Spitalul de Urgenta Medicii chirurgi si unul dintre ginecologi opereaza deja cu noua trusa laparoscopica * Dupa doua, trei zile, pacientii se pot reintoarce la o viata normala * Iar dupa o saptamana si la locurile de munca De cateva saptamani, chirurgia laparoscopica a intrat si in practica medicilor Spitalului de Urgenta. A intrat cu o nedreapta intarziere de cativa ani. Mult ravnita si atat de necesara trusa de chirurgie laparoscopica, insumand cateva aparate electronice complexe si instrumente chirurgicale specifice, face parte, in sfarsit, din dotarea acestei unitati medicale de importanta interjudeteana. Era absolut nefiresc ca un spital de talia "judeteanului" sa nu dispuna de cel putin o trusa, in conditiile in care spitale similare din judete mai mici si mai sarace au si cate doua asemenea echipamente. Avantajele chirurgiei laparoscopice, pe care dorim sa vi le facem cunoscute, demonstreaza ce a pierdut asistenta medicala oferita pacientilor Spitalului Judetean in anii in care unitatii i s-a refuzat dotarea cu o trusa laparoscopica si, totodata, ce castiga in prezent, gratie celei primite. Putina istorie La fel ca si celelalte domenii medicale, chirurgia a facut progrese extrem de mari spre sfarsitul secolului al XX-lea. Trei sunt momentele care au marcat, in aceasta perioada, o adevarata revolutie in tehnica chirurgicala: operatia pe cord deschis, chirurgia de transplant si chirurgia laparoscopica (videoendoscopica). In legatura cu cea din urma, iata cateva date istorice, necesare pentru intelegerea evolutiei acestei ramuri a chirurgiei moderne. Se considera ca inceputurile laparoscopiei dateaza din anul 1901, cand Georg Kelling a efectuat prima celioscopie in scop exclusiv de diagnostic. Aplicarea in terapeutica a acestei tehnici (prin interventie asupra organului vizualizat laparoscopic) se datoreaza tot unui german, Kurt Semm, medic ginecolog care a si inventat o serie de instrumente chirurgicale cu ajutorul carora tehnica a fost dezvoltata. Prima apendicectomie ("operatie de apendicita") s-a realizat in anul 1983. Dupa cativa ani, colecistectomia laparoscopica (extirparea colecistului), realizata in premiera in Germania si Franta, a consacrat notiunea de chirurgie miniinvaziva, iar din 1990, colecistectomia laparoscopica s-a impus ca procedeu. S-a intrat din acel moment intr-o noua era a chirurgiei bazata pe abord minim (fara "taietura mare") si vizibilitate maxima. In Romania, colecistoscopia laparoscopica a facut primul pas la data de 3 decembrie 1991, interventia fiind realizata la Constanta de catre o echipa medicala franco-romana. Din 1992, aceasta tehnica chirurgicala a inceput sa fie utilizata pe scara larga in centrele universitare Cluj, Bucuresti, Iasi, Timisoara, unde, treptat, utilizarea chirurgiei miniinvazive a fost extinsa la tot mai multe tipuri de interventii chirurgicale din specialitati medicale diferite. De fapt, ce este chirurgia laparoscopica? Explicatia poate porni chiar de la denumire. Se numeste chirurgie miniinvaziva, deoarece, spre deosebire de chirurgia clasica, nu necesita efectuarea unei incizii ("taieturi") largi pentru asigurarea accesului deplin la organul asupra caruia se intervine. In cazul acestei tehnici, sunt suficiente doar trei sau patru incizii de mici dimensiuni (5-10 milimetri), care inlocuiesc incizia de 10-15 centimetri. De aceea, metoda operatorie laparoscopica este supranumita si "operatia nasturilor abdominali" sau a "gaurilor de cheie". Printr-una dintre aceste mici incizii, se insufla dioxid de carbon pentru dilatarea cavitatii inchise (de exemplu, abdomen) in interiorul careia se petrece actul operator. Printr-o a doua incizie, se introduce laparoscopul, practic un ansamblu optic complex alcatuit in principal dintr-o camera video si un cablu cu fibra optica care transmite imaginile formatiunilor anatomice si ale instrumentelor chirurgicale. Imaginile sunt vizualizate pe un monitor TV. Chirurgul urmareste pe ecran ceea ce realizeaza instrumentele chirurgicale in interiorul cavitatii inchise, instrumentele pe care le manuieste din exterior. Prin cea de-a treia si la nevoie a patra mica incizie, sunt introduse canule (tuburi) metalice care ghideaza instrumentele chirurgicale propriu-zise (pense, bisturiu electric etc.). Aplicabilitatea acestei tehnici In prezent, chirurgia videoendoscopica a ajuns sa aiba o larga aplicabilitate in diferite specialitati medicale. Astfel, prin abordul cavitatilor anatomice care au comunicare naturala cu exteriorul, aceasta tehnica se utilizeaza in urologie, otorinolaringologie (ORL), gastroenterologie, iar prin abordul cavitatilor inchise (abdominala si toracica) se utilizeaza in chirurgia generala, in ginecologie si in chirurgia toracica. Avantaje Marele avantaj al chirurgiei miniinvazive laparoscopice consta in faptul ca traumatizarea tesuturilor (prin "taiere") si mai cu seama a celor ale peretelui abdominal este diminuata. De asemenea, sunt net diminuate durerea si depresia imunitara postoperatorie (reducerea imunitatii dupa operatie). Riscul complicatiilor postoperatorii este mult redus si el. Recuperarea motorie si digestiva este foarte rapida, iar externarea pacientului se poate face dupa 24 - 72 de ore de la operatie. In majoritatea cazurilor, acesta isi poate relua activitatile cotidiene imediat dupa externare, iar pe cele profesionale, dupa una sau doua saptamani. Pe langa avantajele resimtite de bolnavul operat laparoscopic, exista si importante beneficii economice pentru spital, deoarece costul global al acestui gen de prestatie medicala este incomparabil mai scazut, fata de cel bazat pe chirurgia clasica. Si este explicabil: durata spitalizarii se reduce foarte mult, la fel ca si consumul de medicamente. De asemenea, reducerea perioadei de incapacitate de munca reprezinta un alt avantaj cu consecinte in plan economic. Toate aceste avantaje compenseaza costurile ridicate ale aparaturii care compune trusa laparoscopica. La Galati, avantajele chirurgiei laparoscopice au fost ignorate Spitalul Judetean, actualmente "de Urgenta", putea avea de mult o trusa de chirurgie laparoscopica, insa doua motive au amanat mult momentul utilizarii acestei tehnici operatorii moderne la cea mai mare unitate medicala a judetului. Primul tine de mentalitatile balcanice, care au determinat anumiti functionari din Ministerul Sanatatii sa repartizeze preferential aparatura medicala achizitionata in limita putinilor bani alocati in acest scop. Criteriul de baza pentru repartizare a fost ani la rand mai curand cel al greutatii portbagajelor autoturismelor spitalelor si directiilor sanitare din tara, portbagaje incarcate cu peschesuri pentru functionarii din minister, decat necesitatea obiectiva a cererii. Criteriile obiective privind marimea, adresabilitatea si importanta unitatii sanitare, complexitatea serviciilor medicale s.a. au fost mult timp ignorate. Asa se face ca un spital mic, precum Spitalul Ilfov, are nu mai putin de 6 truse laparoscopice, cam pentru toate specialitatile medicale cu terapeutica chirurgicala sau ca Spitalul Judetean Braila (mai modest la toate capitolele decat al nostru) a dobandit o trusa cu multi ani in urma. In conditiile in care ministerul ii refuza Spitalului Judetean din Galati repartizarea unei truse, dr. Stefan Chicos, seful sectiei Chirurgie I, a decis, in 1997, sa achizitioneze pe cont propriu acest costisitor echipament medical. Dupa ce a platit in jur de 100.000 de marci germane, bani obtinuti printr-un credit bancar, a solicitat oficial conducerii de atunci a spitalului permisiunea sa instaleze si sa utilizeze moderna trusa (marca Stortz) intr-una din salile blocului operator. A fost refuzat, raspunzandu-i-se ca legislatia nu permite. Acesta este al doilea motiv care a amanat utilizarea chirurgiei laparoscopice la Spitalul Judetean. Neputand sa lucreze cu trusa pe care cheltuise, inutil, o suma considerabila, dr. Chicos s-a oferit sa o vanda spitalului cu un rabat de pret. Era dispus sa piarda 150 de milioane de lei ("o groaza de bani" la vreme aceea !) si - dupa cum afirma - tot ar fi fost multumit sa poata opera cu ajutorul ei: "N-au vrut sa o cumpere. Timp de doi ani am tinut -o nefolosita. Inevitabil, s-a uzat moral si am fost nevoit sa o revand firmei de la care am cumparat-o. Fireste, am primit mai putini bani decat dadusem pe ea si am ramas pagubit, fiind nevoit sa pun bani din buzunar ca sa pot returna creditul la banca. In acest timp, bolnavii care doreau sa scape de importantele suferinte postoperatorii, plecau la Bucuresti, unde plateau onorarii cuprinse intre 5 milioane si 10 milioane lei. La noi s-ar fi platit, cu chitanta, cel mult un milion de lei, pentru amortizarea investitiei. Ulterior, printr-o asociatie helveto-romana, s-a primit o trusa la spitalul din Braila. Si chiar daca provenienta ei nu era strict in spiritul si litera legii si chiar daca era o trusa <<second hand>> incropita din componente de proveniente diferite, s-a putut instala in spital pentru a se lucra cu ea si s-au putut cumpara consumabilele necesare. Dar la noi s-a preferat sa ramanem anacronici..." Dar, ce-a fost, a fost... Dupa un lung pressing la minister, actuala conducere a Directiei Judetene de Sanatate Publica si fostul director al acesteia, conf. dr. Aurel Nechita, au obt

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 15, nr. 4443, 25 iun. 2004 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

MOTOTOLEA, Marius

616-073