Procesul Bologna le permite studen_ilor sa înve_e în strainatate. Aplicarea, din vara, a acestui proces ar stimula mobilita_ile pentru studiu, în timp ce instituirea sistemului creditelor universitare duce la recunoaĂterea de catre institu_iile române de înva_amânt superior a cursurilor urmate, în strainatate, de studen_i. Perspectiva aderarii la Uniunea Europeana a înmul_it posibilita_ile de studiu în strainatate, pentru români, pentru ca aceĂtia beneficiaza de mai multe feluri de finan_are. Finan_are Erasmus, în baza unui acord bilateral Cea mai obiĂnuita forma de finan_are atât pentru elevi, cât Ăi pentru studen_i este cea care se ob_ine prin Agen_ia Na_ionala "Socrates". Daca pentru elevi programul prin care se pot ob_ine finan_ari este Comenius, cu mai multe ac_iuni, pentru studen_i, masteranzi Ăi doctoranzi, programul prin care se poate studia "afara" este Erasmus. Pentru ca studen_ii, masteranzii sau doctoranzii sa poata beneficia de o bursa Erasmus, institu_ia la care înva_a trebuie sa aiba acorduri bilaterale cu institu_ii similare din Uniunea Europeana. Candidatul depune o cerere catre universitate, apoi trebuie sa primeasca o adeverin_a din care sa rezulte ca va urma un semestru sau doua în strainatate pe un domeniu de studii compatibil cu domeniul la care este înscris în _ara. De exemplu, un student de la istorie nu poate urma cursuri în domeniul tehnic Ăi invers. Datele se centralizeaza, iar mobilita_ile se dau în func_ie de media generala din anul precedent. "Candida_ii dau un test de limba straina, notat cu admis sau respins, dupa care, în func_ie de rezultatele Ăcolare din anul precedent, pot primi bursa Erasmus. Important este faptul ca, pe lânga candida_ii care ob_in granturi care le asigura Ăi subzisten_a în strainatate, pot fi admiĂi Ăi candida_i care îĂi asigura cazarea Ăi masa, dar au statutul de student Erasmus. Este important s a se în_eleaga acest lucru, pentru ca, având aceasta calitate, studentul nu mai trebuie sa plateasca taxele de Ăcolarizare care, la universita_ile vestice, sunt destul de mari", am aflat de la prorectorul responsabil cu cercetarea Ăi rela_iile interna_ionale la Universitatea "Dunarea de Jos", prof.univ.dr. Viorel Mînzu. Tot de la dânsul am aflat ca, la întoarcerea în _ara, studentul sau masterandul are dreptul sa-i fie recunoscute studiile în strainatate. Leonardo da Vinci - program de perfec_ionare profesionala Leonardo da Vinci, al doilea program de mobilita_i, este destinat, în general, perfec_ionarii profesionale. In general, candida_ii care se înscriu în acest program sunt studen_i sau masteranzi. Ei urmeaza sa faca stagii de practica pe la diferi_i agen_i economici. "Programul are mai mult un caracter aplicativ, studen_ii muncesc efectiv în strainatate, urmând sa-Ăi completeze activitatea didactica la întoarcerea în _ara", ne-a spus dl Mînzu. Spre deosebire de programul Socrates, studentul face un proiect de formare, coordonat de catre un cadru didactic. Acest proiect este supus spre aprobare de catre Agen_ia "Leonardo da Vinci". Odata ce a ob_inut bursa Leonardo, candidatul intra tot sub inciden_a mediei generale din anul anterior, în func_ie de care este ierarhizat. "Acestea sunt cele doua programe care sunt gestionate de universitate", am aflat de la dl Mînzu, dar "în afara lor, studen_ii mai pot urma cursuri în strainatate Ăi prin programe de tineret, luând legatura direct cu Agen_ia". Individual, prin Oficiul Na_ional al Burselor de Studii în Strainatate Daca nu doresc sa apeleze la institu_ia de înva_amânt superior în care înva_a, candida_ii pot studia în strainatate, prin intermediul Oficiului Na_ional al Burselor de Studii în Strainatate (ONBSS). "ONBSS presupune o ac_iune individuala, indiferent ca este vorba despre cei care doresc sa înceapa o facultate, care urmeaza un semestru sau mai mult, ca fac masteratul sau studii doctorale sau postdoctorale în lume", ne-a spus dl Mînzu. De la responsabilul cu rela_iile interna_ionale ale României în domeniul educa_ional din Ministerul Educa_iei Ăi Cercetarii, prof.univ.dr. Florin Popescu, am aflat ca ONBSS anun_a periodic _arile care ofera burse românilor, numarul de luni Ăi condi_iile pe care trebuie sa le îndeplineasca cei care doresc sa ob_ina un asemenea ajutor. Nici asocia_iile studen_eĂti nu stau cu mâinile în sân La toate acestea, se adauga programele prin care li se ofera ajutor tinerilor care doresc sa studieze în strainatate, DATT (Deutsch Academic Exchange), cele derulate de catre AIESEC (Asocia_ia Studen_ilor în Economie Ăi Marketing), bursele de cercetare Marie Curie, NATO, cele de excelen_a pentru tinerii cercetatori, în cadrul Programelor 5,6 Ăi 7. In cazul ultimelor trei programe, candida_ii trebuie sa fi absolvit ciclul de licen_a, iar proiectele se depun individual. Una peste alta, perspectiva integrarii în Uniunea Europeana a deschis studen_ilor Ăi tinerilor cercetatori (masteranzi sau doctoranzi) o mul_ime de por_i pentru studiu în strainatate. Oricât ar fi însa de valoros, tânarul trebuie sa Ătie sa scrie un proiect de formare sau unul de cercetare. Din nefericire, nu rareori, cercetatorii români nu reuĂesc sa ob_ina fondurile pe care _ara noastra le plateĂte la Uniunea Europeana, tocmai pentru ca mul_i dintre ei nu Ătiu sa scrie asemenea proiecte. Or, noile criterii de avansare pentru universitari Ăi noua structura a doctoratului prevad dezvoltarea unor asemenea abilita_i. Poate, în acest fel, cercetarea româneasca va reuĂi sa recupereze mai mult din fondurile pe care România le plateĂte la Uniunea Europeana.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 16, nr. 4896, 9 dec. 2005. ─ [sl]: [sn], [sa]

CRÎNGANU, Nicoleta, profesor, jurnalist (1965-)

378