Blestem la "Cotul dracului" * De 14 ani, epava de pe Canalul Sulina este co¡marul navigatorilor * Un dezastru greu de uitat * Porturile, victime colaterale * Restricîii de circulaîie încÁ valabile * Un vis urât ce pare sÁ nu se mai termine Se spune despre epava navei Rostock cÁ ar fi blestematÁ. Oamenii nu au gÁsit altÁ explicaîie pentru nenorocirile pe care le-a adus. Timp de 14 ani, carcasa ruginitÁ ce taie axul canalului Sulina de la un capÁt la altul a fost co¡marul navigatorilor. Nu-i de mirare cÁ unii dintre marinari numesc ruta care ocole¡te colosul din metal drept "Cotul dracului". Din noiembrie 2004, echipele unui concern multinaîional î¡i încearcÁ forîele cu epava, luptându-se sÁ o scoatÁ la suprafaîÁ. PânÁ acum, operaîiunile au costat viaîa a doi scafandri... Dezastru la Mila 31 Ûn ziua de 2 septembrie 1991, nava Rostock, sub pavilion ucrainean, încÁrcatÁ cu 5.000 tone de baloîi de oîel, se îndrepta în mar¡ spre mare. Pe canalul Sulina, la Mila 31, în dreptul localitÁîii Partizani, s-a produs dezastrul. Marinarii aflaîi la bord spun cÁ s-a blocat cârma, iar nava s-a izbit cu putere de mal. Forîa impactului a fost colosalÁ. Nava a spulberat digul ¡i a trecut peste ¡osea ca ¡i când n-ar fi existat, ajungând pânÁ în curîile caselor. Oamenii au fugit îngroziîi în timp ce în urma lor se cÁscau hÁuri în care nÁvÁlea apa. Rostock-ul s-a pus de-a curmezi¡ul în calea DunÁrii, formând un veritabil baraj. Presiunea apei a devenit covâr¡itoare, iar la un moment dat nici mÁcar nava nu a mai rezistat ¡i a început sÁ se încline într-o parte. Membrii echipajului, vreo 30 cu toîii, au început sÁ sarÁ peste bord de fricÁ sÁ nu fie tra¡i în adâncuri. Spre norocul lor, la locul accidentului a apÁrut o vedetÁ rapidÁ care i-a cules unul câte unul. Unii dintre ei ar fi vrut sÁ rÁmâ nÁ la Partizani, sÁ pÁzeascÁ nava, dar pânÁ la urmÁ au fugit. DupÁ o a¡a nenorocire, lumea dÁdea semne cÁ ar vrea sÁ-i lin¡eze. DunÁrea sugrumatÁ Criza provocatÁ de e¡uarea Rostock-ului a fost fÁrÁ precedent pentru autoritÁîile române. Ûn disperare de cauzÁ, pentru a opri surparea malurilor au fost aduse containere umplute cu piatrÁ. Remorcherele, cu motoarele turate la maxim, au croit cu elicele o cale pentru ca apele DunÁrii sÁ nu inunde întreaga localitate. Chiar ¡i a¡a, s-a impus evacuarea gospodÁriilor de pe malul stâng. Chiar dacÁ situaîia a fost în cele din urmÁ stabilizatÁ, întrebarea era ce se va întâmpla mai departe cu epava ¡i cu navigaîia pe DunÁre. Blocarea transporturilor ar fi echivalat cu o condamnare la moarte a porturilor, inclusiv a celor de la Galaîi. Ûn acest context, mulîi s-au întrebat dacÁ nu cumva a fost vorba mai degrabÁ de un sabotaj din partea ucrainenilor decât de un accident. Soluîie de avarie Soluîia pentru a reda canalul Sulina circulaîiei a fost de a crea, pe lângÁ epavÁ, o rutÁ ocolitoare. Cu eforturi tehnice ¡i materiale considerabile, AFDJ Galaîi a reu¡it realizarea acestui traseu în 30 de zile de la producerea accidentului. Asta nu înseamnÁ cÁ lucrurile au intrat în normal. Cotul creat a impus drastice restricîii de circulaîie, ele fiind valabile ¡i în ziua de azi. "Pe acolo nu pot trece navele sau convoaiele mai lungi de 100 de metri pentru cÁ din cauza acelei curbe existÁ riscul sÁ fie puse pe uscat. Când avem un convoi este nevoie de asistenîÁ tehnicÁ, de remorchere care sÁ le ghideze din ambele capete la aceastÁ trecere", ne-a declarat dl Radu Mihail Rus, directorul tehnic al AFDJ Galaîi. Efectele acestor restricîii s-au fÁcut resimîite, mulîi dintre armatori preferând traficul prin Constanîa în defavoarea celui pe canalul Sulina. Aceste incoveniente s-au suprapus ¡i cu orientarea unor companii spre transportul rutier sau pe calea feratÁ. De¡i nu se poate face o estimare a pierderilor pe care porturi precum cele din Galaîi le-au suferit, cert este cÁ acestea au fost considerabile. "Refacerea ¡enalului navigabil, a¡a cum era el pânÁ la accident, ar fi un factor care ar permite revitalizarea canalului Sulina. Õenalul ar fi refÁcut pe vechiul ax, am avea posibilitatea sÁ extindem semnalizarea pe timp de noapte. Dincolo de aspectele tehnice, nu trebuie uitat cÁ, în prezent, prezenîa epavei este ¡i un factor psihologic deloc de neglijat", a precizat directorul AFDJ Galaîi. DupÁ 13 ani ÛncercÁri pentru îndepÁrtarea epavei au existat. Prima a fost organizatÁ la scurt timp dupÁ accident de Grupul de Intervenîii ¡i Salvare NavalÁ Constanîa. S-au scos 3.870 de tone de baloîi de oîel, dar lipsa utilajelor a fÁcut ca pe mai departe operaîiunile sÁ batÁ pasul pe loc. A urmat, în 1994, un contract încheiat cu firma greceascÁ Drossimos Elefterios. Totul s-a sfâr¡it însÁ cu un e¡ec lamentabil ¡i un scandal financiar de proporîii. Un ministru al Transporturilor ne spunea la un moment dat cÁ epava Rostock-ului s-a transformat într-un "monument al neputinîei". O ¡ansÁ realÁ pentru îndepÁrtarea epavei a venit abia în urmÁ cu doi ani, când a fost demarat un proiect mai amplu de modernizare a condiîiilor de trafic pe DunÁrea MaritimÁ, în valoare totalÁ de 76 milioane de euro, finanîarea fiind asiguratÁ prin intermediul BÁncii Europene de Investiîii (BEI). Pe lângÁ lucrÁri complexe de amenajare a malurilor, adâncire a ¡enalului navigabil, asigurare a unor semnalizÁri topohidrografice de ultimÁ orÁ, a fost prevÁzutÁ ¡i suma de cinci milioane euro pentru ranfluarea navei Rostock. Sursa de finanîare fiind asiguratÁ, a fost organizatÁ o licitaîie internaîionalÁ pentru executarea lucrÁrilor, câ¡tigÁtor fiind desemnat concernul format din firmele Multraship (Olanda), Titan (Statele Unite) ¡i Deltacons (Tulcea). Conform contractului, plata lucrÁrilor este prevÁzutÁ a se face abia la finalizarea acestora. Ûn noiembrie 2004, la 13 ani de la e¡uarea navei, prima secîiune din epavÁ - prova - era scoasÁ din apele DunÁrii ¡i depozitatÁ într-un parc de nave dezafectate de pe canalul Sf.Gheorghe. Previziunile privind evoluîia operaîiunilor erau optimiste, Rostock-ul avea însÁ sÁ opunÁ mai multÁ rezistenîÁ decât s-ar fi a¡teptat cineva. "Un vis urât" Termenul iniîial pentru finalizarea lucrÁrilor era fixat pentru aprilie 2005. Se miza pe o intervenîie în forîÁ, la faîa locului fiind aduse utilaje puternice ¡i echipe de scafandri dintre cele mai bune din lume. Treptat, au început sÁ aparÁ complicaîii. Aluviunile adunate în epavÁ cÁpÁtaserÁ aproape consistenîa betonului, iar în magaziile navei se mai afla încÁ destulÁ marfÁ. Iarna a adus geruri cumplite, iar sloiurile de gheaîÁ au fÁcut aproape imposibilÁ intervenîia scafandrilor. Acestea erau obstacole ce puteau fi totu¡i depÁ¡ite. Un ¡oc greu de suportat a venit în primele zile ale lui 2005, când scafandrul britanic Anthony Eke ¡i-a pierdut viaîa în adâncuri, îngropat sub tone de aluviuni desprinse de pe pereîii din sala ma¡inilor. Ca o ironie a sorîii, pe unul dintre vinciurile Rostock-ului avea sÁ fie descoperitÁ o plÁcuîÁ pe care se mai pÁstra scris în ruse¡te: "Atenîie!" Iar pericolele erau departe de a fi trecut... Au urmat inundaîiile din varÁ, când apele au adus cu ele aluviuni ¡i resturi de copaci în cantitÁîi nemaiîntâlnite de zeci de ani. La un moment dat s-a impus chiar suspendarea lucrÁrilor, pentru protecîia scanfandrilor fiind realizat un tub special. Asta nu a împiedicat un nou accident, încÁ un scafadru, americanul John Warren Whitekettle, pierzându-¡i viaîa într-o explozie subacvaticÁ. Ancheta în acest caz este încÁ în plinÁ desfÁ¡urare. DupÁ cum ne mÁrturisea un reprezentant al concernului, intervenîia la epavÁ s-a transformat "într-un vis urât". Ultima bÁtÁlie PânÁ în prezent, din epava Rostock-ului au fost scoase cinci secîiuni. Mortea celui de-al doilea scafandru a venit cu doar câteva zile înainte de scoaterea la suprafaîÁ a ultimei bucÁîi din navÁ. "Este absolut halucinant. Nu ne vine sÁ credem cÁ s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat...", ne-a mÁrturisit reprezentantul concernului. Pe canalul Sulina, bucÁîile din epavÁ scoase la suprafaîÁ dau stranietate peisajului. Imensele bucÁîi de metal contorsionat dau impresia cÁ acolo ar fi avut loc un rÁzboi. Se disting magaziile, elicea navei, pe prova plinÁ de mâl ¡i ruginÁ se mai deslu¡e¡te, scris cu litere ruse¡ti, "Rostock"... Echipele concernului internaîional sunt decise sÁ scoatÁ la suprafaîÁ ¡i ultima bucatÁ din epavÁ, fie ¡i numai pentru a câ¡tiga o luptÁ în care doi oameni ¡i-au pierdut viaîa. DacÁ bÁtÁlia nu ar fi câ¡tigatÁ, toate eforturile de pânÁ acum ar fi în zadar. Blestemul Rostock-ului nu poate fi rupt decât atunci când epava va fi ¡tearsÁ definitiv de pe hartÁ.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 16, nr. 4888, 30 nov. 2005 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

AMĂLINEI, Ovidiu, jurnalism

656.6