- In memoriam Camil Ressu - pictor şi pedagog [Resursă electronică]
-
Tipul înregistrării: Text tipărit: analitic (parte componentă)
Autor: Cocoş, Mariana, critic de artă, muzeograf, publicist (1949-2022) Responsabilitate: Maria Tomozei Cocoş Limba: Română În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 16, nr. 4647, 21 feb. 2005 : fotogr. Subiect: artă plastică românească Subiect: artist gălăţean Subiect: biografie Ressu, Camil Subiect: comemorare Subiect: critică de artă Subiect: cronici de artă Subiect: Galați (personalități) Subiect: muzeu de artă vizuală Subiect: pictori gălăţeni Subiect: pictură Subiect: profesori Subiect: Muzeul de Artă Vizuală, Galați Sumar sau abstract: De curand s-au implinit 125 de ani de la nasterea lui Camil Ressu, una dintre marile personalitati ale artei romanesti. Nascut la 26 ianuarie 1880, in Galati (pe strada Mavramol), Camil este primul copil al magistratului Constantin Ressu; el urmeaza scoala primara si o parte a celei secundare la Liceul de baieti "Vasile Alecsandri" din Galati. La 15 ani participa la concursul de desen al "Tinerimii artistice" unde ia premiul I. Dupa moartea tatalui sau, in 1896, urmeaza Liceul "Sf. Sava" din Bucuresti, iar in 1897 se inscrie la Scoala de Belle Arte fara acordul mamei sale. Studiaza pictura cu G.D. Mirea, iar in 1899 urmeaza Scoala de Belle Arte din Iasi, avandu-i ca profesori pe Emanoil Bardasare si Constantin Stahi. In 1902 isi continua studiile la Munchen, unde locuieste o vreme cu Nicolae Mantu, iar apoi, la Paris la Academia Julian. Este totusi greu sa urmarim pas cu pas o activitate de mare anvergura precum cea a lui Camil Ressu. Este fondator, impreuna cu Darascu, Iser, Bunescu, Theodorescu-Sion, Paciurea etc., al grupului "Arta romana", expune la manifestarile "Tinerimii artistice", iar din 1937 adera la gruparea "Arta". A fost colaborator al revistelor "Furnica", "Facla" si al ziarului "Adevarul", publicand grafica satirica. Camil Ressu a fost si unul dintre cei mai importanti profesori si rectori ai Academiei de Arta din Bucuresti. Dar a fost, in primul rand, un mare pictor, cu o formatie solida de desenator care da acestei arte sensul ei profund, de constructie a formei, de conceptie lucida a compozitiei. Acest lucru se observa atat in desenele pastrate in diferite muzee din tara, semnate de artist, cat si in numeroasele sale portrete. Si-a ales adesea ca modele oameni de cultura, cum ar fi Mihai Eminescu, Stefan Luchian, Mihail Sadoveanu, Constantin Brancusi, Nina Arbore, Dimitrie Paciurea, Tudor Arghezi. Este impresionant, de exemplu, portretul lui Luchian, realizat in ultimii ani de viata ai artistului. O expresie ingandurata, mainile nervoase, monumentalitatea punerii in pagina a figurii pictorului evidentiaza datele unei personalitati tulburatoare prin complexitatea ei. Celebra este si "Terasa Otetelesanu", realizata in 1912, compozitie ampla in care Ressu a evocat atmosfera uneia dintre celebrele cafenele bucurestene frecventate de artisti si unde-i recunoastem pe poetii Tudor Arghezi, Ion Minulescu si pi ctorii Alexandru Satmari si Jean Al. Steriadi. Un subiect frecvent abordat in opera lui Camil Ressu este satul romanesc, tema intalnita adesea de altfel in arta noastra interbelica. Peisajele sau compozitiile cu personaje ("Taranci din Vlaici", "Biserica la colt de drum", "Semanatorii", "Turci la cafenea", "Cosasi odihnindu-se") au forme sculpturale si o sinteza a formei care-i individualizeaza stilul. Muzeul de Arta Vizuala din Galati expune permanent cateva dintre lucrarile lui Ressu aflate in patrimonial sau. Astfel, "Inmormantare la tara" este una din compozitiile care atrag in mod deosebit atentia. Ea este o varianta a lucrarii cu acelasi titlu, aflata la Muzeul National de Arta al Romaniei din Bucuresti. Lucrata in 1911, la Vlaici, pictura provine din colectia Muzeului "Toma Stelian". Centrul compozitiei este ocupat de cortegiul funerar surprins in miscarea lenta si usor descendenta care transmite tristetea momentului. Ansamblul constituie un adevarat portret colectiv, deoarece fiecare personaj este redat cu individualitatea trasaturilor si a trairilor sale, cu reactiile retinute care-l particularizeaza. "La semanat", aflat in aceeasi sala de la parterul Muzeului de Arta Vizuala, infatiseaza un taran, in mersul sau ritmic, cu miscarile largi, profilat pe intinderea campului. Suprafata lucrarii este dominata de traseele formate de curbura molcoma a dealurilor, de brazdele plugului, de desenul cararilor ce se vede pana in departari. O nota tonica o transmite paleta saturata de ocruri, verde, brun-roscat si violeturi, ca si materialitatea pastei sugerata de pensulatia vizibila. Mai sobru din punct de vedere cromatic, "Peisajul de iarna" al lui Camil Ressu, aflat de asemenea in patrimoniul muzeului, sugereaza asprimea anotimpului prin folosirea unei game restranse de culori. Albul-grizat al zapezii creeaza un contrast cu brunul inchis al pomilor si al caselor, constituind un ansamblu grafic de mare expresivitate si concizie. Capacitatea sa de elaborare, de decantare a expresiei plastice, maiestria sa in abordarea portretului si a desenului, dar si intreaga sa activitate de pedagog fac din Camil Ressu una dintre personalitatile de exceptie ale artei romanesti. Subiect: Ressu, Camil, artist plastic, profesor (1880-1962 ) Clasificare: 75 Clasificare: 929 Ressu, Camil
Evaluări
- Adaugă un comentariu şi faci cunoscută opinia ta!
Exportă
Filiala de unde se ridică