Compania nationala Administratia Fluviala a Dunarii de Jos are printre prioritati realizarea unor proiecte prin care sa determine relansarea navigatiei navelor maritime pe segmentul maritim al Dunarii, de la Sulina pana la Galati si Braila. Conform directorului AFDJ Valeriu Anghel, dragarea mai eficienta a senalului navigabil cu draga absorbanta refulanta "Dunarea Maritima" cu capacitatea de 2900 mc a condus la o imbunatatire a conditiilor de navigatie, astfel incat incepand de pe 1 februarie AFDJ a adoptat ordinul prin care au fost majorate dimensiunile de gabarit ale navelor ce pot naviga in tot timpul anului pe Dunarea Maritima: lungimea de la 185 la 200 de metri, latimea de la 26 la 28 de metri, iar pescajul de la 7,01 la 7,32 metri. Ranfluarea navei Rostock, ce a ingreunat conditiile de navigatie pe Bratul Sulina, este prevazuta a avea loc pana la sfarsitul lunii septembrie. In a doua parte a anului 2004 urmeaza sa fie adoptate masurile prin care sa fie posibila si navigatia noct urna pe Dunare. La acestea se adauga proiectul Hartii Electronice a Dunarii, realizat in colaborare cu departamentul Via Donau din cadrul Ministerului Transporturilor din Austria, un sistem automat de culegere a datelor, care este plasat in standardul EDCIS, cel mai ridicat din navigatia fluviala. Pe Harta Electronica, pozitia unei nave pe Dunare poate fi localizata cu o eroare de maximum un metru si pot fi urmarite pozitiile navelor in cursul unor eventuale operatiuni de salvare. Un alt proiect dezvoltat in domeniul dragajului este studiul aflat in faza finala pentru infiintarea unor hidrohalde in care sa fie depozitate aluviunile dragate, pentru a nu mai fi returnate in Dunare. In privinta acestui proiect, au existat consultari pentru o actiune comuna cu autoritatile navale din amonte din Franta, Germania si din Serbia. In Franta, ARBDD si Compania Nationala Apele Romane si-au dat acordul pentru acest proiect. Apoi, este aproape finalizata construirea unui spargator de gheata de 240 0 CP si pescaj de 2,5 m, inceputa la Santierul Naval Aker din Tulcea in 1990 si abandonata pentru cativa ani. La acestea se adauga un program de dotari moderne pentru Serviciul Hidrotehnic, prin intermediul carora sa poata fi investigate toate problemele aparute pe Dunare, dar si preocuparile permanente pentru modernizarea sistemului de semnalizare din navigatia fluviala. AFDJ a declansat si un amplu dialog intre factorii ce au responsabilitati in navigatia fluviala, autoritati, armatori, operatori portuari si pilotaj, dialog prin care sa fie eliminate toate asperitatile, astfel incat sa fie realizat obiectivul comun, de relansare a navigatiei pe Dunare, inclusiv prin crearea tuturor conditiilor ca navele maritime de tonaj mare sa navigheze de la Sulina pana la Braila. Prin aceasta, porturile de la Dunarea Maritima, Tulcea, Galati si Braila, ar deveni alternative la Portul Constanta. Iar avantajele economice ar putea fi notabile daca luam in calcul faptul ca cele trei porturi comercia le ale Galatiului sunt singurele din tara dotate cu cale ferata cu ecartament lat pentru transportul de marfuri catre tarile din spatiul CSI.

În: România liberă [Resursă electronică]. Nr. 4267, 1 apr. 2004 / România liberă : Versiune electronică a serialului "România liberă". ─ [sl]: [sn], [sa]

CIUBOTARU, Ticu

656.6