Nume consacrat studiului filozofic si fenomenului religios, dar si prezenta activa in publicistica de tip cultural si politic, Sergiu Tofan propune cititorilor o carte noua: "Mic dictionar al ereziilor evului patristic". Un "Minitratat de ereziologie" introduce lectorul in tema lucrarii. Autorul prezinta sensurile cuvantului erezie (gr. hairesis) - de la alegere, preferinta, inclinatie, gust particular, trecand pe la secta religioasa pana la cel de factiune sau partid politic; sunt amintite tipurile de erezie identificate de V. Choupin (materiala - formala, interna - externa, publica - oculta etc.). Tofan precizeaza in context: "In raport cu traditia "ortodoxa", "erezia" prezenta aspectul "posteritatii", al unei "posteritati" care a "abandonat" sau, de-a dreptul, "tradat" tezaurul "Ortodoxiei"" (p.7). In spiritul unei cercetari metodice verificate valoric, dar fatalmente reduse ca spatiu, Sergiu Tofan urmareste abaterile conotative reflectate in scara cronologica prin prisma contributiilor unor personalitati teologice. Are stiinta admirabila a comprimarii in comunicari simple, usor de memorat: "Sfantul Iustin denunta, fara echivoc, pe diavol ca inspirator al ereziilor." (p.7); "Tertulian demonstreaza cu istoria ereziilor faptul ca acestea sunt creatie umana (inspirata diabolic)" (p.8); "Daca orice scriitor ortodox are inaintea sa o traditie (pe care isi construieste discursul), orice eretic este initiatorul propriei sale pseudotraditii" (despre Sfantul Irineu de Lugdunum, p.9) etc. Trecerea in revista se incheie cu prezentarea Sfantului Ioan Damaschin (675-749), a carui lucrare "Izvorul cunoasterii" constituie text de temelie in sistematizarea invataturii de credinta a Bisericii. Consideratiile autorului asupra ereziologiei ortodoxe se opresc la jumatatea secolului al VIII-lea, ca si termenii dictionarului, cercetati cu mare profesionalism, cu atentie pentru nuante si cu gravitatea pe care o presupune un asemenea demers. Sergiu Tofan a realizat un instrument de remarcabila probitate stiintifica, util "celor care studiaza teologia, precum si tuturor crestinilor constienti de pericolul duhovnicesc al ereziei. Din acest punct de vedere, mentionarea pe coperta a calificarii sale didactice ("conf.dr.") poate fi un argument in plus. Noi am fi preferat numele simplu, fiindca este al unui intelectual autentic, impatimit de cultura si mult mai valoros decat calificarea mentionata.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 15, nr. 4332, 16 feb. 2004. ─ [sl]: [sn], [sa]

PARAPIRU, Teodor, profesor de limba română, scriitor (1949-)

002

03

244