De la organizarea modernÁ a administratiilor comunelor urbane, care a fost infÁptuitÁ dupÁ data de 13 ianuarie 1832, cind a fost aplicat Regulamentul Organic in Moldova, si pinÁ in prezent, Galatiul a avut nu mai putin de 110 primari. Cei mai multi dintre acestia au fost respectabili avocati, comercianti, profesori, medici sau proprietari, care erau alesi de Consiliul Local si aveau atributii intre sesiunile acestuia. Multi dintre ei au avut mai multe mandate, dar timpul scurt nu le-a permis sÁ facÁ prea multe lucruri. Numele acestora nu poate fi legat insÁ de mari realizÁri in plan economic, deoarece atributiile lor au fost strict edilitare, dar in tot acest timp viata orasului a cunoscut mari schimbÁri, indreptindu-se spre unul modern care este astÁzi. Galatiul, centru industrial al tÁrii Dezvoltarea industrialÁ a orasului si totodatÁ circulatia mÁrfurilor pe piata internÁ a Romaniei au fost accelerate incepind cu 1864, perioadÁ care a coincis cu reforma agrarÁ. Tot din aceastÁ perioadÁ a fost inceputÁ construirea cÁilor ferate si se vede o ameliorare a drumurilor si soselelor, se introduce moneda ationalÁ si apar bÁncile si creditele. OdatÁ cu inflorirea industriei, Galatiul devine un centru industrial al tÁrii, iar numÁrul prÁvÁliilor a crescut in mod considerabil, cuprinzind intregul oras. Ca si in zilele noastre, marile magazine erau situate in zona centralÁ, iar mahalale si periferia erau impinzite de dughene si circiumi, situatie ce poate fi intilnitÁ si astÁzi. Ceea ce este de remarcat este faptul cÁ toti negustorii plÁteau taxe si impozite PrimÁriei, aceasta avind dreptul sÁ aplice amenzi celor care greseau intentionat sau nu mÁsura la cintar. Modernizarea orasului este in continuÁ desfÁsurare, fÁcindu-l sÁ se ridice la nivelul marilor orase europene care au cunoscut dezvoltarea mai de timpuriu. Cu toate acestea insÁ, sint si destule pÁrti ale orasului unde se cunoaste neinterventia PrimÁriei. DacÁ la fiecare ploaie mai puternicÁ valea orasului este tot timpul inundatÁ din cauza faptului cÁ nu existÁ canalizare, acelasi lucru se intimpla si acum peste o sutÁ de ani in urmÁ. Eforturi de modernizare Galatiul devine prima piatÁ comercialÁ din Romania, iar in 1863 autoritÁtile iau decizia ca principalele artere din oras sÁ fie pavate, iar cheiurile sÁ fie continuate. In 1869, municipalitatea gÁlÁteanÁ a fÁcut un inventar al lucrÁrilor care necesitau interventie si acestea au fost trecute intr-un caiet de sarcini pentru ca investitorii sÁ participe la licitatii. In anul 1871, cind edil sef a fost pentru un singur mandat, adicÁ un an, comerciantul P. Zamaria, PrimÁria a incheiat un contract cu antreprenorul Demetre Monnier pentru iluminatul public si particular cu gaz fluid. Doi ini mai tirziu, in 1873, Alexandru D. Moruzi a concesionat lucrÁrile de canalizare, care au fost finalizate in anul urmÁtor. De numele lui Moruzi, proprietar din Pechea, se leagÁ o serie de lucrÁri de modernizare a orasului, cum ar fi pietruirea principalelor artere cu dale de granit, DomneascÁ si Portului, zona comercialÁ a orasului, sau cele ambientale, instalarea felinarelor in zona gÁrii si lucrÁri de fier forjat. Constructiile edilitare se extind in continuare, iar mosia Tiglinei este cumpÁratÁ de PrimÁrie. DupÁ 1878, incepind cu mandatul primarului Gheorghe Mantu, tatÁl pictorului Nicolae Mantu, se extinde suprafata construitÁ a orasului. Acesta continuÁ lucrÁrile edilitare din oras, dar nu indeajuns, pentru cÁ, in ceea ce priveste strÁzile, mai sint destule care necesitÁ lucrÁri de modernizare. La aceastÁ datÁ, doar foarte putine strÁzi sint prevÁzute cu canalizare subteranÁ, iar majoritatea erau nepavate si pline de gropi. In anul 1890, in timpul celui de-al doilea mandat al lui Constantin A. Ressu, PrimÁria incearcÁ sÁ remedieze cu bani putin aceastÁ situatie, organizind o licitatie publicÁ pentru unele lucrÁri de pavare a unor strÁzi. Cea mai afectatÁ zonÁ era insÁ cea a BÁdÁlanului, care era inundatÁ de fiecare datÁ cind ploua mai puternic. Tot in anul 1890, in timpul mandatului lui Constantin A. Ressu, iluminatul public, care se fÁcea cu petrol, a fost concesionat unei firme franceze, care s-a ocupat de introducerea gazului aerian. De altfel, cele mai multe lucrÁri de modernizare a orasului au fost fÁcute in timpul celor trei mandate ale acestuia. Astfel, intre anii 1880-1891 si 1894-1895 a fost pavatÁ strada DomneascÁ, au fost plantati tei in zona centralÁ si a fost amenajatÁ GrÁdina PublicÁ. Aceeasi firmÁ care a concesionat lucrÁrile pentru iluminatul public va incheia un contract de concesiune cu PrimÁria cinci ani mai tirziu, in 1895, pentru construirea unei linii de tramvai electric care fÁcea legÁtura centrului cu principalele artere din oras. Constructii trainice, care dÁinuie peste timp OdatÁ cu aceste schimbÁri care aduc modernizarea in oras, sint construite mai multe clÁdiri care vor functiona drept sedii ale unor institutii publice, palatul Curtii de Apel, Palatul Administrativ. In februarie 1923, dupÁ incheierea Primului RÁzboi Mondial, municipalitatea se confruntÁ cu o serie de probleme ce trebuie rezolvate urgent. In aceastÁ situatie, PrimÁria propune Consiliului Local contractarea unui imprumut strÁin. Era necesarÁ construirea unei uzine de alimentare cu apÁ cu o capacitate mai mare decit cea veche existentÁ, care nu mai putea face fatÁ cerintelor vremii de atunci. De asemenea, era necesarÁ si construirea unei uzine electrice care sÁ asigure curent pentru iluminatul public, si extinderea retelelor pe o suprafatÁ mai mare. Pavarea strÁzilor era o altÁ necesitate a acelor vremuri, in oras fiind mai multe strÁzi care nu erau pavate si nu aveau trotuare. De altfel, de aceastÁ situatie era nemultumit chiar si primarul Teodor I. Thenea. Valea orasului nu este uitatÁ si se cautÁ solutii in continuare pentru ca locuitorii din zonÁ sÁ nu mai fie afectati de fiecare datÁ cind vremea se dovedea a fi capricioasÁ. TotodatÁ, se constatÁ cÁ orasul are mai multe nevoi: o cazarmÁ pentru pompieri, o baie comunalÁ modernÁ, douÁ scoli primare mixte, o halÁ centralÁ si un teatru comunal (constructie care a fost exclusÁ). Criza instalatÁ dupÁ cel de-al doilea rÁzboi mondial isi va arÁta coltii si la Galati, care iese din rÁzboi foarte afectat din toate punctele de vedere. In 1962 incepe construirea Combinatului Siderurgic, intreprindere care salveazÁ situatia economicÁ a orasului. Municipalitatea observÁ atent evolutia constructiilor din oras Cele mai multe clÁdiri care se pÁstreazÁ si astÁzi dateazÁ din prima jumÁtate a secolului al XIX-lea, cind municipalitatea gÁlÁteanÁ a emis regulamentul pentru constructii si alinieri al orasului. Potrivit regulamentului, Galatiul se impÁrtea in trei ocoale, iar materialul de constructie folosit pentru fiecare clÁdire era diferit, in functie de ocolul in care era situat imobilul. In aceastÁ perioadÁ sint construite clÁdirile care au rezistat pinÁ in ziua de azi. Palatul Administrativ, Casa Robescu, Palatul Navigatiei, Palatul Episcopal, sediul Muzeului de Arte Vizuale, Catedrala OrtodoxÁ, Farmacia Tinc, biblioteca V. A. Urechia sau sediul BÁncii Nationale sint citeva dintre constructiile care dateazÁ din acea vreme. Constantin A. Ressu si Constantin Tinc, primarii cu cite patru mandate Legislatia in vigoare la acea vreme prevedea cÁ mandatul primarilor sau al presedintilor de comisii interimari era de un an. Poate din aceastÁ cauzÁ si datoritÁ faptuluicÁ aveau atributii strict gospodÁresti, de numele edililor de la acea vreme nu poate fi legatÁ nici o mare realizare in plan economic. Ei aveau obligatia de a se ingriji de infÁtisarea orasului si de lucrÁrile de infrumusetare ale acestuia. Primarii erau numiti de Consiliul Comunal si aveau rol executiv. Din 1832 si pinÁ azi, Galatiul a avut nu mai putin de 110 primari, o parte dintre acestia reusind sÁ se impunÁ in administratia gÁlÁteanÁ mai multe mandate. Este cazul lui Constantin A. Ressu, avocat de profesie. Acesta a fost edil al urbei (in perioada noiembrie 1886 - martie 1887), presedinte de comisie interimarÁ si apoi primar (in perioada iulie 1888 - septembrie 1890) si primar (in perioada septembrie 1894 - 1895). Tot patru mandate ca primar a avut si Constantin Tinc, farmacist, in timpul cÁruia se continuÁ lucrÁrile edilitare, iar mosia Galatiului se imparte in loturi. Primari pinÁ la moarte Numele lui Stefan H. Stefan, avocat de profesie, este legat de amenajarea cimitirului Eternitatea, fiind

În: Monitorul de Galați. An 6, nr. 205(1617), 4 sep. 2003, p. 8, 9 : fotogr. ─ [sl]: [sn], 2003.

MUNTEANU, Georgiana

352(498-Galaţi)

908(498-Galaţi)

94(498-Galaţi)