Ce spun specialistii Agentiei de Protectie a Mediului Galati Una dintre cele mai controversate chestiuni legate de poluarea din ISPAT SIDEX este si aceea a deversarilor de ape uzate. Oricine trece pe langa cele doua balti din vecinatatea combinatului, Catusa si Malina, nu poate sa nu remarce aspectul degradat al apei si mirosul intepator de otravuri care se varsa aici valuri-valuri. Putini stiu insa cam ce se varsa mai exact in cele doua balti. Daca balta Malina e ceva mai departe de zonele locuite si mizeria nu e chiar "la vedere", nu acelasi lucru se poate spune despre Catusa. Acestei balti i-a fost pecetluita soarta o data cu ridicarea combinatului. O parte din ea a fost etichetata ca zona industriala si a intrat in patrimoniul combinatului ca... "mijloc fix", cu destinatie precisa: deversare ape uzate. Cealalta parte, de agrement, apartine primariei, si a fost data in administrarea unui club sportiv. Balta e taiata, asadar, de un dig menit, chipurile, sa retina otrava in zona industriala. Apele uzate tehnologic de pe platforma combinatului sunt deversate in cele doua balti printr-un sistem de opt colectoare. Uzina Cocso-Chimica este principala sursa de otravuri din ISPAT SIDEX. De aici provin ape de constitutie a carbunelui, ape din umiditatea sarjei, ape de la spalarea gazului de cocs, ape din condensarea aburului de la striparea amoniacului, condensul din gaz de cocs si de furnal, ape de la spalari utilaje sau de la rectificare-cristalizare naftalina. Cu alte cuvinte, ape cu un continut ridicat de cianuri, fenoli, amoniac, sulfocianuri, hidrogen sulfurat, gudron. La UCC1 exista o statie de epurare biochimica destinata depoluarii apelor uzate provenite din procesele cocsochimice. Apele colectate sunt dirijate spre statie prin doua trasee, in functie de substantele pe care le contin. Epurarea se face pe doua cai: tratare fizico-chimica, pentru degudronare in decantoare verticale folosind drept coagulant sulfatul feros si dezuleierea in separatoare de ulei, si tratarea biochimica, folosind microorganisme specifice pentru degradarea fenolului si sulfocianurilor. Conform Raportului privind starea mediului in 2003, intocmit de Agentia de Protectie a Mediului Galati, valorile medii anuale ale indicatorilor monitorizati la cele doua colectoare sunt mai mici, in unele cazuri chiar mult mai mici fata de valorile maxime admisibile. La fenoli, de exemplu, maximul admis este de 0,3 mg/l, iar media a fost la Catusa de 0,06 mg/l; la cianuri maximul este de 0,5 mg/l, media inregistrata in 2003 fiind de 0,21 mg/l. Pe de alta parte, in cazul sulfatilor sau al azotatilor maximul admis este de 500, respectiv 25 mg/l, iar valorile inregistrate au fost de 172 si 6,1 mg/l. Acelasi raport precizeaza ca s-au semnalat doar izolat depasiri ale concentratiilor indicatorilor specifici de poluare la pH, sulfuri, fenoli, suspensii, amoniu. Fata de limitele impuse prin autorizatia de mediu, nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor medii anuale la indicatorii amintiti. Dar, in acelasi timp, se remarca valoarea pH: limitele din autorizatie sunt de 6,5-9 si valoarea medie masurata a fost de... 8,99. Cam astea ar fi cifrele, asta spun specialistii. Noi, ceilalti, oamenii de rand, stim doar ca apele sunt murdare si emana miros greu, iar pestele moare incet si sigur. Nu putem totusi sa nu ne intrebam care va fi influenta in timp a acestor otravuri asupra noastra, asupra copiilor nostri...

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 15, nr. 4452, 6 iul. 2004. ─ [sl]: [sn], [sa]

PAŢILEA, Petrica

504.456

669.1