Lacul - tratat în microclimat! N-a fost deloc uşor să răpim un crâmpei din timpul prof.univ.dr. Victor Cristea, şeful catedrei de acvacultură şi piscicultură a Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi. Când s-a întâmplat însă, dialogul a curs lin şi cât se poate de firesc pe tema generoasă, dar spinoasă, a Brateşului. "Cum vedeţi salvarea Brateşului, domnule profesor?" "Din punctul meu de vedere, ca specialist, pot spune în câteva cuvinte că Brateşul se constituie într-o extraordinară oportunitate de creştere a peştelui. Dar pentru asta ar fi nevoie de formule de populare adecvate stării ecologice actuale (adâncime mică a apei, colmatare foarte avansată mai ales în partea de nord). Apoi, sistemul de exploatare care va fi adoptat va trebui să optimizeze cerinţele specifice folosinţei tradiţionale, dar şi celei de perspectivă. Să se ţină seama, adică, de necesitatea atenuării viiturilor, de acvacultură, agrement şi, nu în ultimul rând, de aspectele legate de rolul acestui imens corp de apă în microclimatul zonei. Pepiniera - lângă lac, dar fără lac! Brateşul, aşa cum bine aţi sesizat şi dumneavoastră, provoacă şi paradoxuri. Unul dintre acestea ar fi că pepiniera piscicolă Brateş aflată sub managementul Institutului de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Acvacultură şi Piscicultură (I.C.D.E.A.A.P) este situată în imediata apropiere a marelui lac, dar produsele (puietul de peşte) nu pot fi valorificate în Brateş. Şi asta în condiţiile în care pepiniera constituie o capacitate de profil de excepţie prin concepţia amenajării, prin tehnologiile şi utilajele omologate şi performante şi, evident, prin valoarea unui nucleu de cercetare apreciat în ţară, dar şi peste hotare. Nu aş vrea să intru acum în detalii tehnice. Vă propun însă, pentru că apreciez eforturile "Vieţii libere" în acest context, să organizăm o dezbatere cu staff-ul catedrei pe care o conduc în care să putem aborda problema Brateşului şi cu privire, de exemplu, la starea actuală ecologică, hidrologică, sanitară, în care să discutăm despre posibile soluţii de amenajare şi management etc. Ape - la regim... politic! Desigur, problematica Brateşului este deosebită, complexă şi tocmai din acest motiv trebuie tratată exhaustiv, dar şi în detaliu, astfel încât să nu fie omisă importanţa, dimensiunea locală a unei asemenea întinderi de ape vecină cu o uriaşă aglomerare urbană, precum este Galaţiul. Spun aceasta şi pentru faptul că Brateşul este privit de unii, care nu sunt specialişti în domeniu, ca un fel de El Dorado, fără să se gândească, de exemplu, la efortul financiar considerabil pe care l-ar presupune un proiect legat de reabilitarea lui. E limpede că Brateşul reprezintă un complex de probleme de natură ştiinţifică, socială, economică, politică şi asta obligă la un management special, adecvat. De altfel, încă de acum doi ani, doi agenţi economici gălăţeni, Universitatea "Dunărea de Jos" şi institutul de cercetare de care tocmai am pomenit au şi făcut un demers în speranţa că în sfârşit problematica Brateşului îşi va găsi căile cele mai potrivite de rezolvare, în sensul că va încăpea în mâinile celor avizaţi. S-a şi emis atunci o hotărâre a consiliului de administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol în acest sens, dar, între timp, s-a schimbat regimul politic şi a căzut şi acea hotărâre." În alianţă cu "Viaţa liberă" Şi astfel a (re)căzut Brateşul în agonie... "Exact. Şi mai e ceva. Problema Brateşului, care este atât de complexă, acută şi gravă la nivel local se diluează la nivel naţional. Tocmai de aceea salutăm intervenţiile publicistice ale "Vieţii libere", pentru că acestea readuc în lumina realităţii, în actualitate o chestiune de o asemenea importanţă. Personal, urmăresc de ani de zile cu interes demersurile dumneavoastră. Le-am apreciat întotdeauna pentru că au luat precis la ţintă teme care ţin de natură, de piscicultură, de sănătatea apelor noastre, al mediului în general şi pentru că aceste iniţiative au probat competenţă şi determinare. În calitatea de preşedinte al Societăţii de Acvacultură din România şi prin intermediul acestei structuri putem provoca împreună discuţii în urma cărora să ajungem la soluţii viabile. Una din aceste ocazii poate fi, iată, conferinţa naţională pe teme de acvacultură, care va fi organizată la Galaţi, în zilele de 23 şi 24 noiembrie a.c., de Agenţia Naţională pentru Acvacultură în colaborare cu catedra noastră şi institutul gălăţean de cercetare (I.C.D.E.A.A.P.). Aţi înţeles stimaţi cititori, gălăţeni iubitori de Brateş, de ape limpezi, de natură că forţele menite să-i dea o nouă viaţă Brateşului încep să se adune. Dacă se vor uni şi armoniza poate vom avea parte şi de un happy-end. În orice caz noi nu vom abdica, ceea ce-nseamnă că vom lupta în continuare. În episodul următor dialogăm cu preşedintele Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 17, nr. 5170, 28-29 oct. 2006 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

DIMITRIU, Ştefan (1950-)

639.2.052

658.9