Comentariu foto: Maşini - bară la bară

În perioada 11-20 iulie, Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi a monitorizat traficul pe strada Brăilei, pe ambele sensuri pe tronsonul cuprins între Poliţia Judeţului şi Palatul de Justiţie. Acţiunea a avut ca scop, potrivit directorului executiv al APM, Mihai Turcu, "atragerea atenţiei asupra problemelor cauzate de poluarea fonică şi atmosferică," şi "conştientizarea tuturor factorilor implicaţi cu privire la impactul negativ al traficului motorizat asupra mediului şi a sănătăţii umane." Decibeli peste limită Ei bine, după centralizarea datelor, ieri au fost prezentate şi rezultatele acestei monitorizări, comparate, de asemenea, cu rezultatele monitorizării similare făcute în urmă cu un an. Astfel, s-a constatat un trafic mai mare pe tronsonul dintre strada Saturn şi strada Prelungirea Coşbuc, faţă de sensul invers, dar şi faptul că a scăzut numărul autoturismelor din trafic (poate şi din cauza căldurii excesive) şi a crescut în acelaşi timp numărul de maxi-taxi şi camioane. Pe acest fond, a crescut şi nivelul de zgomot (cu depăşirea maximei admisibile în fiecare zi de monitorizare) şi concentraţia de poluanţi gazoşi (dioxid de sulf şi dioxid de azot) - care a înregistrat, de asemenea, valori mai mari decât anul trecut cu până la şapte la sută. "Am ajuns la aceste concluzii, cu toate că numărul de autovehicule a scăzut, fenomen care poate avea drept posibile cauze creşterea puterii motoarelor, precum şi creşterea vitezei de deplasare, a precizat Mihai Turcu. În plus, s-au înmulţit camioane le care circulă sub diverse pretexte prin zona centrală." Cât priveşte valorile înregistrate în lipsa traficului, acestea au fost comparabile cu cele din 2006. Turaţii şi la semafor Pe lângă faptul că avem un parc învechit de maşini, o altă posibilă cauză de poluare o reprezintă şi "sincronizarea deficitară între semafoare pentru stabilirea undei verzi", mai ales în zona monitorizată (zona Poliţiei Judeţului), unde, pe o distanţă de circa 500 de metri, sunt trei semafoare unde se turează mii de motoare în fiecare zi. În privinţa măsurilor care ar putea fi luate pentru a ne proteja sănătatea, dacă stăm mai prost cu planificările pentru o dezvoltare durabilă ori la capitolul de conştientizare a cetăţenilor (a se citi folosirea bicicletei în locul maşinii), sunt lucruri care se pot pune în practică doar cu puţin mai multă bunăvoinţă: piste pentru transportul alternativ, devierea circulaţiei pe artere mai puţin circulate, troleibuze în loc de autobuze, perdele verzi de protecţie etc. Vorbind strict de poluarea din trafic (nu şi de cea industrială) sănătatea umană poate fi afectată grav de poluanţi precum dioxidul de sulf şi dioxidul de azot. În prezenţa razelor ultraviolete, oxizii de sulf din atmosferă se transformă în dioxid de sulf şi, împreună cu vaporii de apă formează acidul sulfuros, ducând apoi la formarea ploilor acide. Dioxidul de azot este cel mai periculos poluant şi, la rândul său, sub radiaţiile ultraviolete, duce la formarea smogului fotochimic, foarte toxic, ce poate atrage modificări cromozomiale, tulburări funcţionale ale ţesuturilor, reducerea acţiunii enzimelor. Zgomotul poate duce la insomnie, surzenie, boli cardiovasculare, dificultăţi în vorbire etc. * * * Toate aceste date vor fi aduse astăzi la cunoştinţa prefectului şi a primarului municipiului, precum şi a Registrului Auto Român, care are un cuvânt greu se spus despre şirul lung şi gros de fum pe care îl lasă în urmă bună parte din maşini.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 18, nr. 5397, 26 iul. 2007 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

PAŢILEA, Petrica

504.05