In urma anchetei jurnalistice "Afacerea Delfinul", publicata ieri in paginile Monitorului de Galati, politia s-a autosesizat si a demarat ample cercetari Afacerea Delfinul a inceput deja sa faca valuri la Galati. Ancheta realizata de ziarul nostru, cu privire la tentaculele acestei caracatite cu iz de megaescrocherie nu i-a lasat reci pe politistii galateni. Imediat dupa ce au citit articolul nostru, ofiterii Serviciului de Investigare a Fradelor s-au pus pe treaba. "Ne-am autosesizat in urma articolului aparut in ziarul dumneavoastra si vom face verificari pentru a stabili cit de legala este afacere. Verificarile intra in sarcina lucratorilor de la Investigarea Fraudelor. Vreau sa asiguram opinia publica si pe dumneavoastra ca, in momentul in care vom finaliza cercetarile, va vom informa cu privire la concluziile pe care le-am tras si, daca este cazul, si cu privire la masurile legale pe care le vom lua", ne-a declarat prim-adjunctul sefului Politiei Judetului Galati, comisarul sef Marcel Petcu. Ofiterii de la Investigarea Fraudelor nu sint chiar straini de Afacerea "Delfinul". In urma cu o luna si jumatate, Inspectoratul Genera l al Politiei Romane (IGPR) a solicitat tuturor structurilor sale din tara, respectiv inspectoratelor judetene de politie, sa comunice de urgenta daca in raza de competenta exista firme care practica jocuri de tip piramidal. Ordinul IGPR nu a fost dat la voia intimplarii, ci a pornit de la faptul ca in mai multe judete ale tarii - Satu Mare, Bihor, Timisoara, Caras-Severin si Salaj - existau in lucru dosare penale privind infractiuni generate de astfel de afaceri, cu sute de pagubiti. "In baza ordinului primit, am trimis adrese la Oficiul Registrului Comertului si la Directia Finantelor Publice din Galati si am solicitat sa ne comunice daca pe teritoriul judetului nostru exista vreo societate comerciala sau vreo sucursala sau filiala de firma care are ca obiect de activitate jocurile de intrajutorare. Raspunsul celor doua institutii a fost negativ, ceea ce inseamna ca nu exista nici o societate comerciala de acest tip, legal constituita. Sintem de parere ca aceste afaceri se deruleaza sub un paravan si incercam sa identificam persoane care au fost racolate de initiatorii acestui joc piramidal. Am inceput deja verificarile cu privire la cele semnalate de dumneavoastra", ne-a precizat comisarul Ion Marin, ofiter in cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al IJP Galati. Politistii de la Economic isi aduc aminte ca ultima afacere de acest gen a fost semnalata in orasul nostru in urma cu citeva luni, sediul firmei-mama fiind la Constanta. Initiatorii jocului piramidal "Elite" au incercat la acea vreme sa racoleze clienti si de la Galati, insa nu s-a inregistrat pina acum nici o plingere pe adresa Politiei locale, desi afacerea a dat faliment de o buna bucata de vreme. "INCA NU NE-AM INVATAT MINTE" In acelasi timp, multi dintre cititorii nostri, unii care fusesera racolati de "afeceristii" de week-end, au sunat sau chiar au venit la redactie pentru a ne spune mai multe despre escrocherie. Cei mai multi au intarit cele publicate de noi in numarul de ieri, iar altii au venit cu tot felul de informatii noi, pe care le vorm publica in zilele urmatoare. Cu totii insa au dorit sa traga un semnal de alarma la adresa posibilelor victime ale acestei afaceri. "Sa le spuneti tuturor ce se intimpla si ca este o mare porcarie. Am fost si eu la Slatina si am vazut toata mascarada aia. De parca nu a fost de-ajuns episodul ¢Caritas£... Inca nu ne-am invatat minte", ne-a spus ieri un cititor, care a dorit sa isi pastreze anonimatul. Ce este o schema piramidala? Schemele piramidale (sau jocurile financiare piramidale) sint niste proceduri ilegale de cistig, construite virtual sub forma unei piramide sau a unei structuri piramidale, in care straturile (nivelurile) piramidei sint alcatuite din persoane care platesc o anumita suma la intrarea in schema. Regula generala de cistig este foarte simpla: persoanele care ajung in fruntea priramidei pot cistiga bani, numai daca mai intra in schema o multime de oameni la baza piramidei. Fiecare persoana trebuie sa plateasca o taxa de intrare, dupa care este obligat sa recruteze alti oameni care sa achite si ei taxa de intrare. Cistigul lor este format din suma taxelor de intrare a persoanelor de la baza piramidei. Deci oamenii care intra la baza piramidei dau bani pentru citiva oameni aflati in virf. Fiecare nou participant plateste pentru sansa de a ajunge in virf si pentru a profita de platile celor care vor intra in joc mai tirziu. Aceste scheme piramidale de cistig se mai numesc "jocuri de intrajutorare" sau "fonduri comune inchise" sau "cluburi de finantare si investitii inchise" etc. De exemplu, pentru a intra in schema jocului TEAM-PARTNER (care a functionat in Germania intre anii 1990-1993), o persoana trebuia sa plateasca o suma de 1.000 DM, ceea ce asigura un loc la baza piram idei. Schema era o piamida binara inchisa, deci cu doua ramuri la fiecare nivel, pe maximum 9 niveluri. Regula platilor cistigurilor era urmatoarea: 500 DM mergeau la sponsor (partenerul care a recrutat persoana respectiva), aflat pe un nivel mai sus in piramida, iar 500 DM la partenerul din virful piramidei, promotorul schemei. Dupa un anumit timp, piramida se completa la maximum, iar promotorul cistiga 16.000 DM, in timp ce persoana nou intrata si ceilalti de la baza piramidei se trezeau cu 1.000 DM mai saraci. Cind promotorul schemei a intrat in posesia banilor, el a disparut. Fiind eliminat din joc, urmatorul nivel a devenit virful piramidei. Abia atunci au inceput cei doi aflati pe al doilea nivel sa aiba profit. Pentru a fi platiti cei doi din virf, trebuia sa se recruteze 32 de persoane la baza piramidei. Jocul piramidal a continuat o perioada, schema marindu-se cu noi doritori de cistiguri usoare. Analiza exemplului de mai sus ne arata urmatoarele: de fiecare data cind un nou nivel ajungea sa fie in virful piramidei, la baza ei trebuia adaugat un nou nivel, de doua ori mai mare decit cel precedent. Daca se gaseau destui participanti noi, cei 16 parteneri de pe nivelul al patrulea aveau sansa sa ajunga in virf, daca mai intrau 512 recruti, care sa plateasca fiecare cite 1.000 de marci. Evident, piramida s-a prabusit, in timp ce peste 2.000 de oameni n-au mai ajuns in virf. Pentru ca fiecare partener dintr-o schema piramidala sa poata ajunge la profit este nevoie de un val inepuizabil de noi participanti. In realitate, numarul participantilor este limitat si fiecare nivel nou de participanti are o sansa mai scazuta de a recruta alti oameni, deci o mai mare sansa de a pierde banii. Ce trebuie sa stim despre schemele piramidale 1. Sint necistigatoare. Schema piramidala se bazeaza pe o matematica simpla: exista putini cistigatori si foarte multi participanti care isi pierd investitiile. Cistigurile sint platite din banii pierduti de cei multi. 3. Sint ilegale. Exista un risc real ca o schema piramidala sa fie oprita de autoritati, iar participantii sa fie pasibili de pedeapsa. Ce sint piramidele mascate Unii promotori de scheme piramidale încearca sa le mascheze ca fiind metode de marketing în retea. Marketingul în retea este o metoda de afaceri legala, în care se construieste o retea de distribuitori independenti pentru a vinde produse de larg consum. Pentru a parea ca o companie de marketing în retea, o schema piramidala apeleaza la o linie de produse si sustine ca are ca scop comercializarea acestora. Cu toate acestea, efortul real depus în vinzarea produselor este infim sau complet inexistent. Ûn schimb, banii se colecteaza în stilul tipic schemelor piramidelor: prin recrutare. Caracteristica acestor piramide consta în faptul ca noii distribuitori sint nevoiti sa cumpere cantitati mari si costisitoare de produse, atunci cind se înscriu în schema. De exemplu, se poate întimpla ca o persoana sa cumpere produse fara nici un fel de valoare în schimbul a 500 de dolari pentru a deveni ?distribuitor?. Persoana care a recrutat-o primeste 250 de dolari (un comision de 50%) si 250 de dolari merg la virful piramidei (compania, în cazul nostru). Majoritatea piramidelor mascate nu sint atit de usor de demascat. Companiile care practica aceste scheme piramidale aleg adesea produse care au costuri de fabricatie mici si care nu au nici un fel de valoare stabilita de piata, cum ar fi produse noi, miraculoase, cure exotice etc. Cum facem diferenta Schemele piramidale cauta sa cistige bani pe seama persoanelor recrutate. Companiile de marketing în retea conlucreaza cu distribuitorii pentru a cistiga bani împreuna, în timp ce acestia îsi dezvolta propria afacere din vinzarea de produse sau servicii. Ûnainte de a intra într-o afacere, fiecare persoana trebuie sa investigheze cu atentie oferta. Cea mai simpla metoda de a cunoaste oferta unei afaceri de marketing în retea este de a raspunde la urmatoarele trei întrebari: - Cit trebuie sa platesti pentru a deveni distribuitor (deci care este investitia)? - Compania rascumpara stocul de produse nevindute? - Produsele companiei sint vindute consumatorilor? - Care este investitia initial? Daca aceasta este considerabila, fiti atenti! Suma platita pentru în

În: Monitorul de Galaţi [Resursă electronică]. An. 7, nr. 192(1907), 18 aug. 2004. ─ [sl]: [sn], [sa]

ŢUCA, Marius

Turcu, Emanuela

343.3/.7