La doi ani de la reînfiinîarea comunei, CÁminul Cultural îine loc de PrimÁrie, Poliîie ¡i Dispensar * Bani puîini, speranîe mari * RÁde¡tenii ¡i norocul din... Spania * Ûntre capitalismul "de dogÁrie" ¡i gânduri de viitoare afaceri Când în '68 le-a tunat celor "de la centru" ideea cu noua împÁrîire teritorialÁ, sÁtenii din RÁde¡ti au spus cÁ nu-i a bunÁ. Peste noapte s-au trezit "înghiîiîi" de comuna învecinatÁ, BÁlÁbÁne¡ti, degeaba au fÁcut ei hârtii peste hârtii, cÁ e departe pânÁ la primÁrie (12 km), cÁ se cam uitÁ când e vorba de bani de satele din vechea comunÁ, socialismul victorios a rÁmas pe poziîii cu tot cu împÁrîirea teritorialÁ. Din 2001 s-a schimbat însÁ socoteala, odatÁ cu apariîia legii privind reînfiinîarea comunelor abuziv desfiinîate. Oamenii s-au pus pe adunat semnÁturi, au fÁcut referendum ¡i, în sfâr¡it, în 2004, comuna RÁde¡ti a reapÁrut pe hartÁ. Ûncheiate fiind socotelile cu trecutul, sÁtenii privesc cu încredere spre viitor, chit cÁ prezentul nu e tocmai încurajator. Referendum de Florii DacÁ e sÁ întrebi oamenii cine a fost capul reînfiinîÁrii comunei RÁde¡ti, atunci sigur vine vorba de primarul Ion Porumb. El a fost, de altfel, ¡i viceprimar la BÁlÁbÁne¡ti ¡i de acolo a ¡tiut cum sÁ facÁ, cum sÁ dreagÁ, astfel încât sÁ nu se punÁ nimeni de-a curmezi¡ul în reînfiinîarea comunei. Ba, mai mult, a primit ¡i sprijin, iar dl Porumb nu uitÁ sÁ-i aminteascÁ aici pe primarul din BÁlÁbÁne¡ti, Dorin Codreanu, ¡i pe secretarul Petru Cudriîescu. "Ei, punctul de cotiturÁ a fost de Florii, în 2002, când am avut referendumul. Au ie¡it oamenii la vot de ne-am minunat ¡i noi. La RÁde¡ti, Oanca ¡i Cruceanu am avut prezenîÁ de 97 la sutÁ! La Bursucani însÁ, de¡i a fost ¡i el în vechiul RÁde¡ti, lumea a primit mai cu rÁcealÁ ideea. La vot, 119 au fost pentru, 160 - contra, de unde s-a tras concluzia cÁ oamenii de acolo vor sÁ rÁmânÁ în continuare la BÁlÁbÁne¡ti. Õi a¡a au rÁmas...", ne-a explicat primarul Ion Porumb. Õi uite a¡a, din 2004, când s-a trecut la împÁrîirea propriu-zisÁ, com una BÁlÁbÁne¡ti a rÁmas cu satele Lunge¡ti, Bursucani ¡i Zimbru, iar comuna RÁde¡ti cu satele RÁde¡ti, Oanca ¡i Cruceanu. PermutÁri în cerc închis SÁ pui însÁ pe roate o nouÁ administraîie nu-i tocmai lucru u¡or. Personal, sedii nu te a¡teaptÁ gata pe uliîÁ. S-a mers pânÁ la urmÁ ¡i pe improvizaîie. Din CÁminul Cultural, biblioteca a fost mutatÁ la ¡coalÁ, iar în locul bibliotecii au fost amenajate câteva cÁmÁruîe pentru PrimÁrie ¡i Consiliul Local. Ûn anexele CÁminului au fost cazate Poliîia ¡i Dispensarul. "Asta-i viaîa, nu le poîi avea pe toate din prima!", zice primarul. Dar tÁrÁ¡enia nu se va opri aici: "Avem în plan sÁ cumpÁrÁm o brutÁrie mai veche, sÁ o renovÁm ¡i acolo sÁ mutÁm dispensarul ¡i tot acolo o sÁ fie ¡i o camerÁ special pentru Poliîie. La CÁmin o sÁ readucem biblioteca, pentru cÁ am mai primit ¡i o donaîie de carte. Cât prive¡te sediul PrimÁriei, aici sunt iîele ceva mai încurcate..." ExistÁ un proiect pentru un sediul administrativ, clÁdire frumoasÁ, modernÁ, bunÁ de pus "în ramÁ". Õi deocamdatÁ chiar în ramÁ au rÁmas... schiîele, în biroul primarului, cÁ pentru a le pune în practicÁ sunt necesari ceva bani, vreo 9,5 mld lei cu totul. Cum pe la RÁde¡ti cam bate vântul când e vorba de bani, speranîele primarului se îndreaptÁ mai mult spre Guvern ¡i CJ Galaîi decât spre posibilitÁîile locale. PânÁ una-alta, primarul e fericit cÁ oameni care de 10, 12 ani nu au cÁlcat prin primÁria de la BÁlÁbÁne¡ti din cauza distanîei sau a neputinîelor, acum vin la primÁria din RÁde¡ti, fie ea ¡i improvizatÁ, sÁ-¡i rezolve problemele, mai ales pe chestiunile legate de proprietate. Buget "la limita extremÁ" Luaîi la numÁrat, rÁde¡tenii ies de toîi cam 1700. Nu-i mult, dar când e vorba de trebuinîe, acestea sunt destul de mari. Excepîie fac ¡colile - una renovatÁ din temelii, alta ridicatÁ de nouÁ - capitol cu care sÁtenilor le place sÁ se mândreascÁ. Pe de altÁ parte, bugetul comunei e, vorba primarului, "la limita extremÁ", cu puîin peste 9,7 mld lei, abia ajunge pe-o mÁsea la plÁîile din administraîie (3,6 mld lei), învÁîÁmânt (2,6 mld lei), ajutor social (2,7 mld lei). Pentru drumuri, de exemplu, suma e pur simbolicÁ - 24 milioane lei! - bani ce n-ajung "nici sÁ treci strada". Bani din impozite, taxe - deocamdatÁ mai nimic. De unde, dacÁ agricultura de subzistenîÁ, pensiile ¡i "416" sunt sursele de bazÁ ale oamenilor. "Din pÁcate, nici mÁcar o asociaîie agricolÁ nu avem pe teritoriul comunei... Poate ¡i din cauzÁ cÁ pÁmântul nu e prea bun... MÁ rog, vrea cineva sÁ cumpere vreo 200 hectare, sÁ facÁ cu un italian agriculturÁ modernÁ. SÁ dea Domnul... Mici întreprinzÁtori? Un fierar, vre o doi cu dogÁria, vreo douÁ dughene cu flecu¡teîuri - cam Ásta-i "capitalismul" pe la noi...", zice cu pÁrere de rÁu Ion Porumb. Speranîe mai mari se pun în baza celor plecaîi prin strÁinÁtÁîuri, la muncÁ. "Vreo 12 familii au plecat cu totul, mai sunt vreo 15 care s-au dus singuri. Italia, Spania, cam pe acolo bat toîi... Banii ce-i câ¡tigÁ îi trimit în comunÁ, cÁ aici au rudele, prietenii. Au în gând sÁ facÁ mici afaceri ¡i sper cÁ ei o sÁ formeze nucleul pentru dezvoltarea viitoare, sÁ-i antreneze ¡i pe ceilalîi dupÁ ei." Potenîiali investitori Se vede deja cÁ unii dintre cei plecaîi "afarÁ" au prins puîin cheag: o casÁ mai rÁsÁritÁ, o ma¡inÁ în curte... Cineva a cumpÁrat chiar ni¡te foste grajduri aflate la intrarea în comunÁ, dar ce o sÁ facÁ cu ele încÁ nu se ¡tie. SÁ le foloseascÁ pentru cre¡terea animalelor sau pÁsÁrilor nu merge, pentru cÁ e prea aproape de sursa de apÁ ¡i zona locuitÁ, chestiuni ce nu bat cu normele de mediu. "Poate face o fÁbricuîÁ, ceva...", sperÁ primarul, nu cu prea multÁ convingere. "Õanse mai mari are cineva care mi-a solicitat un teren sÁ facÁ acolo o fermÁ pentru cre¡terea curcanilor. A fÁcut un experiment, la pÁrinîi, ¡i a reu¡it în sistemul gospodÁresc sÁ creascÁ vreo 150 de curcani, i-a vândut bine când au ajuns cam la 10 kg bucata. Acum a identificat omul un teren, se încadreazÁ la mediu, sursa de apÁ ajunge ¡i la el, are curent, acum lucreazÁ la un proiect, poate prinde o finanîare prin programele europene", zice Ion Porumb, de aceastÁ datÁ cu mai multÁ însufleîire. Õi dacÁ tot a venit vorba de utilitÁîi, primarul nu uitÁ sÁ punÁ accent pe latura bunÁ: "Cu apa ¡i curentul stÁm "boboc". Când încÁ îineam de BÁlÁbÁne¡ti am prins un SAPARD pentru alimentarea cu apÁ ¡i o avem trasÁ în amândouÁ satele! Cu electrificarea, la fel, stÁm bine, telefonie fixÁ avem, mai merge ¡i mobilul mai prin deal... Cum s-ar spune, utilitÁîile de bazÁ pentru oricine vrea sÁ deschidÁ o afacere sunt." Atât cÁ mai aproape de RÁde¡ti decât Galaîiul este Bârladul, vreo 26 km doar, dar la o adicÁ nu ar fi un necaz a¡a mare... Cu drumurile nu-i socoteala bunÁ, rÁde¡tenii vÁd mai mult gropi decât asfalt sau mÁcar zgurÁ, dar primarul zice cÁ "se va face luntre ¡i punte ¡i mÁcar un program de reabilitare tot o prinde pânÁ la urmÁ". LuatÁ bumb cu bumb, dupÁ doi ani de la reînfiinîare, comuna RÁde¡ti e încÁ departe de colîul de rai la care viseazÁ sÁtenii. Primarul Ion Porumb e însÁ optimist: "E grea viaîa, sunt destule de fÁcut, dar aici sunt sate de rÁze¡i, care nu se dau bÁtuîi cu una, cu douÁ. Ne-om ridica noi sÁ-i ajungem pe ceilalîi din urmÁ. Doar nu vom rÁmâne noi de cÁruîÁ! Chit cÁ acum sunt destule care scârîâie...".

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 17, nr. 5039, 29 mai 2006 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

AMĂLINEI, Ovidiu, jurnalism

352(498-Rădeşti)