Se ¡tiu de 38 de ani, de când s-au certat prima datÁ. Taina celor 34 de ani de cÁsnicie care îi unesc a fost ¡i a rÁmas aceea¡i: mereu împreunÁ, ¡i în viaîÁ, ¡i în profesie, ¡i în carierÁ. Singura datÁ când s-au despÁrîit... ea a intrat în comÁ. Õi ea ¡i pruncul pe care îl purta în pântece au trecut peste cumplita încercare. De atunci soîii nu s-au mai separat vreodatÁ! IatÁ secretele de familie ale doctorilor Daniela ¡i Nicolae Gogulescu. Dra Parhon Numele de domni¡oarÁ al dnei dr. Gogulescu este Parhon. VÁ dezvÁluim un mare secret: celebrii endocrinologi Parhon ¡i Milcu sunt rudele ei. "Nu am spus nimÁnui pentru cÁ am vrut sÁ ajung unde am ajuns prin forîele mele! Am vrut sÁ fac medicinÁ de când îmi înîepam pÁpu¡ile ¡i plângeam cÁ se stricau", ne-a mÁrturisit dna doctor. Õi nu orice doctor, ci ginecolog! CÁrîile cu dedicaîie ale endocrinologilor sunt comorile ei. Reclamagiu de mic "PÁrinîii, bunicii, strÁbunicii, hÁt pânÁ departe, au fost preoîi. Nu pot sÁ spun cÁ m-am comportat ca un demn urma¡ al unor preoîi. Ûn momentul în care m-am simîit lovit de soartÁ ¡i aruncat ca un gunoi, m-am revoltat, sunt un reclamagiu din copilÁrie. Pentru cÁ am fost respins la liceu, de¡i luasem la examen zece, singurul zece din toatÁ Slatina, am fÁcut de douÁ ori reclamaîie pânÁ la pre¡edintele îÁrii! Am fost invitat sÁ mÁ duc în altÁ parte ¡i am avut încÁpÁîânarea sÁ spun nu, eu acolo am dat, acolo e dreptul meu ¡i acolo vreau", poveste¡te dl doctor Nicolae Gogulescu. Ûn primul an, când se dÁdea olimpiadÁ la chimie, a luat menîiune pe îarÁ. A luat premii la olimpiade de fizicÁ ¡i a fÁcut medicinÁ pentru cÁ asta a visat de la cinci ani. A vrut sÁ fie ORL-ist, dar prin grija unui prieten a ajuns ortoped. Cine se ceartÁ... Erau douÁ pietre tari care au scÁpÁrat. S-au întâlnit în practica de varÁ de anul II, la Spitalul din Vâlcea. El a venit ca ¡ef al promoîiei din Bucure¡ti, ea era ¡efa promoîiei din Cluj. Aîi vÁzut vreodatÁ doi ¡efi sÁ se înîeleagÁ!? "Pe ea o chema Parhon, pe mine Gogulescu. FÁrÁ ca ea sÁ fi apelat vreodatÁ la vreun avantaj al acestui nume, am fost iritat. Am spus: lumina vine de la Bucure¡ti, eu vin de la Bucure¡ti - de¡i nu sunt nici orÁ¡ean get-beget - nu poate provincia sÁ aibÁ prioritate în faîa Bucure¡tiului. Uitam un lucru esenîial: ea era acasÁ!", poveste¡te dl doctor. PânÁ la urmÁ, cine se ceartÁ se iube¡te! "BÁrbaîii ¡tiîi cÁ vor sÁ parÁ mai mari decât sunt. Õi atunci am crezut cÁ sunt puternic, numai cÁ nevastÁ-mea mi-a arÁtat cÁ aceste lucruri se pot testa. Am urcat cu un grup Muntele Cozia. Am crezut cÁ ea n-o sÁ poatÁ urca, dar eu am clacat: am fÁcut insolaîie! Ea n-a avut nimic ¡i a trebuit sÁ rÁmânÁ mai mult din cauza mea", dezvÁluie doctorul. Ea s-a mutat la Bucure¡ti ¡i relaîia lor a continuat în timpul studenîiei. "DacÁ nu ¡tiam cÁ am întâlnire cu nevastÁ-mea eram în stare sÁ trec pe lângÁ ea fÁrÁ s-o vÁd. Am un mare defect, pot sÁ trec pe lângÁ o persoanÁ fÁrÁ s-o vÁd", se "autodenunîÁ" doctorul. Când a terminat facultatea, el avea douÁ librete CEC de câte 5000 de lei din munca lui. "Cel puîin un sfert din an a învÁîat dupÁ cursurile scrise de mine. Eu completam cursurile din timpul orei cu ce gÁseam scris prin cÁrîile profesorilor ¡i le foloseau colegii de la vlÁdicÁ pânÁ la opincÁ. Nepoata lui Ceau¡escu cumpÁra printr-un intermediar ca sÁ nu se înjoseascÁ", spune ortopedul. Ûn luna de miere cu "ia-mÁ nene!" S-au cÁsÁtorit la finele facultÁîii, ca sÁ fie pe picioarele lor, nu întreîinuîi! Autostopul a avut un mare rol în cÁsÁtoria lor. "Eram eu, sora mea ¡i viitorii no¡tri soîi. Am rÁmas în Bucure¡ti, cu "foarte mulîi" bani ¡i mai aveam de la cÁmin un colî de pâine. Ne-am dus cu "ia-mÁ nene", autostopul Bucure¡ti-Pite¡ti, în Pite¡ti am mers o porîiune bunÁ pe jos dupÁ 12,00 noaptea. A doua zi aveam cununia civilÁ la Vâlcea. De milÁ, ne-a luat un tir care nu avea decât douÁ locuri. Õi am mers vreo 70 km patru pe douÁ locuri. Am semnat actul de cÁsÁtorie civilÁ, i-am lÁsat pe oaspeîi la masÁ ¡i am plecat tot cu "ia-mÁ, nene" sÁ facem drumul de la Vâlcea la One¡ti (Gheorghiu Dej) ¡i Piatra Neamî. Am ajuns cÁtre dimineaîÁ la Gheorghiu Dej, am vÁzut ora¡ul, ne-a plÁcut. Ne-am dus pentru cÁ acolo a fÁcut bunicul frontul din 1917...", poveste¡te doctorul. El a fÁcut gripÁ ¡i nu au mai ajuns la Neamî. Au luat repartiîie la One¡ti, ca medici de întreprindere, cu cabinet unul lângÁ altul. Primele consultaîii au fost fÁcute împreunÁ, unul consulta, celÁlalt observa, dupÁ ce ie¡ea pacientul fÁceau observaîiile ¡i corectau la urmÁtorul pacient. Aproape patru ani au lucrat în aceea¡i turÁ. Õi armata au fÁcut-o împreunÁ! Ûn vreme ce colegii lui rÁmâneau în cazarmÁ, Nicolae Gogulescu avea învoire pentru cÁ îi venea soîia în fiecare duminicÁ. Ca sÁ aibÁ bani sÁ vinÁ sÁ-l vadÁ, dna doctor lucra ¡i ca medic sportiv, asistând la meciuri de box, fotbal... Bogdan, cel dorit de Dumnezeu Au venit ca medici la Galaîi. "NevastÁ-mea fÁcea naveta la BrÁila; s-a îmbolnÁvit de hepatitÁ. A venit la Galaîi. Eu eram a doua zi de gardÁ, am vrut sÁ plecÁm la Bucure¡ti. Nu am spus de ce vreau sÁ plec, ci cÁ e o problemÁ deosebit de importantÁ ¡i dacÁ poate sÁ-mi facÁ cineva gardÁ. Nu mi-a fÁcut. Am ajuns mai târziu la Bucure¡ti, am lÁsat-o la Spitalul Colentina, eu am plecat acasÁ ¡i nevastÁ-mea a intrat în comÁ în dupÁ-masa respectivÁ. S-a pus problema dacÁ se întrerupe sarcina sau nu, profesorul Alexandrescu a spus cÁ depinde de norocul vostru dacÁ face sau nu face hepatitÁ copilul, dacÁ are sau nu malformaîii", poveste¡te tatÁl. BÁiatul lor s-a nÁscut în aceea¡i zi cu cÁsÁtoria lor religioasÁ. I-au spus Bogdan (cel dorit de Dumnezeu) Adrian. BÁiatul are acum 1,90, e sÁnÁtos tun ¡i a cÁlcat pe urmele pÁrinîilor. A terminat Facultatea de MedicinÁ, este doctorand în medicinÁ, a absolvit Facultatea de Drept ¡i un masterat în Drept. "Am mo¡tenit o pasiune pentru antropologie. Singu ra lucrare originalÁ de atropologie e fÁcutÁ cu feciorul care m-a ajutat la triere ¡i la prelucrare pe calculator. A luat 1200 de cazuri de radiografii ale pumnului ¡i a fÁcut un studiu pentru care acad. BÁlÁceanu Stolnici a gÁsit de cuviinîÁ sÁ ne felicite în cadrul unei conferinîe internaîionale de antropologie. L-a invitat pe fiu-meu la un doctorat în antropologie", poveste¡te dr. Gogulescu. "Spionii" Ûntr-unul din concediile lor au fost la Soci. La întoarcere, pe el l-au dat jos în garÁ la Ungheni ¡i l-au luat la întrebÁri acuzându-l de spionaj industrial. Ce se întâmplase? Fiul avea nevoie de ierbar ¡i strânseserÁ tot felul de frunze presându-le. Numai cÁ din analiza frunzelor se putea deduce ce industrie chimicÁ existÁ în zona respectivÁ. De unde sÁ ¡tie? De nedespÁrîit "Secretul cÁsÁtoriei este sÁ fii tot timpul împreunÁ. Noi am fost patru ani la 400 km de pÁrinîi ¡i de socri, patru ani fÁrÁ copii, mânÁ în mânÁ, cabinet lângÁ cabinet, nu am ie¡it la un film separat, nu am lipsit unul de lângÁ altul decât în perioada de armatÁ, cinci zile din ¡apte. O singurÁ datÁ am pÁrÁsit-o pe nevastÁ-mea în grija colegilor din Colentina ¡i a intrat în comÁ. Drept urmare, când nevastÁ-mea a fost operatÁ, eu am stat lângÁ dânsa, când eu am fost operat acum doi ani, nevastÁ-mea nu s-a desprins din spital, a rÁmas într-un salon cu încÁ ¡apte persoane - doar eram medic ¡i conferenîiar! - a fost infirmierÁ ¡i asistentÁ pentru tot salonul pe perioada în care am fost internat", mÁrturise¡te dr. Gogulescu. Taina trandafirului Au primit cu ani în urmÁ, un trandafir refuzat. "Era supÁrat ¡i nu fÁcea nici o floare. Trandafirul e o floare foarte sensibilÁ. DacÁ proprietarul nu-l iube¡te, nu face flori", ne dezvÁluie dna doctor. "Ûn cabinet aveam doi trandafiri care au umplut fereastra ¡i fÁceau o mulîime de flori. Ûn fiecare dimineaîÁ, când gÁseam trandafirul înflorit, îi ofeream soîiei o floare, fapt care i-a iritat pe colegi. Acum nevastÁ-mea refuzÁ sÁ mai poarte trandafiri în piept din cauza colegilor", spune soîul. Acum acasÁ au doi trandafiri, dar cele mai multe flori sunt în balconul din camera feciorului. SÁ fie doar lumina de vinÁ?

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 16, nr. 4761, 5 iul. 2005. ─ [sl]: [sn], [sa]

MELINTE, Anca, jurnalism

614.2

929 Gogulescu, Daniela

929 Gogulescu, Nicolae V.