Interviu cu Adrian Pohrib, directorul Directiei Judetene a Arhivelor Nationale Are 35 de ani, se numeste Adrian Pohrib si a absolvit in 1997 cursurile Facultatii de Arhivistica din cadrul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucuresti. S-a angajat la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale chiar de la absolvirea facultatii, ca arhivist, in 1997. Din ianuarie 2004 este directorul institutiei. Este casatorit, isi iubeste meseria, vorbeste cu pasiune despre toate lucrurile peste care timpul si-a lasat patina, fie ca e vorba despre monede, obiecte vechi sau documente. In calitate de director, si-a propus sa schimbe fata arhivei galatene. -Domnule director, spuneti-ne cateva cuvinte despre Arhiva de la Galati... - Ca institutie, Arhivele din Galati au luat fiinta in 1951, sub denumirea Serviciului Arhivelor Statului - Regiunea Galati, avand in subordine filialele din Braila si Tulcea. In 1956, in urma reorganizarii teritorial-administrative, filiala Tulcea a trecut in cadrul Serviciului Regional Constanta, iar in subordinea Serviciului Regional Galati au trecut filialele din Tecuci si Focsani. In 1968 s-a transformat in filiala, avand competenta in judetul Galati. In 1996 a devenit Directia Judeteana a Arhivelor Nationale - Galati. Arhiva detine peste 6500 metri liniari (unitatea noastra de masura), reprezentand peste 900 de fonduri si colectii care, dupa specificul institutiei creatoare si dupa continut, pot fi clasificate in fonduri administrative, judecatoresti, ale jandarmeriei, politienesti, portuare, economice, fonduri privind probleme de munca, sanatate si asigurari sociale, invatamant si cultura, fonduri ale unor organizatii internationale. - Care este perioada acoperita de documentele din arhiva? - Din punct de vedere cronologic, documentele pe care le detinem acopera perioada 1491 - 1992. Avem hrisoave, acte de proprietate foarte vechi. Detinem, de asemenea, 9 harti medievale care reprezinta sud-estul Europei si bazinul Dunarii, inclusiv Tarile Romane, din perioada 1691-1766, editate la Viena, Nurenberg si Paris, de geografi de seama ai timpului. Directia Judeteana Galati a Arhivelor Nationale este singura directie judeteana care are in pastrare si conservare doua fonduri de arhiva create de organisme internationale (Comisia Europeana a Dunarii si Comisia Mixta a Prutului). Bogatia documentara, tezaurul care se afla in prezent in pastrarea si conservarea Directiei nu pot fi exprimate in cuvinte. Ele ascund inca taine si pentru personalul DJGAN. Cert este faptul ca marile evenimente nationale se regasesc prin intermediul istoriei locale in continutul documentelor din arhive. - Cum se pastreaza aceste documente? - Avem patru depozite in care le putem pastra, in original, in copii, pe hartie sau microfilme. Rolele de microfilm au insa un termen de valabilitate de 20 de ani, existand posibilitatea ca dupa acest termen scrisul sa devina invizibil. Exista fonduri care trebuie sa fie remicrofilmate. De asemenea, tot pe linia pastrarii si conservarii documentelor dupa 1990, in directia noastra a luat fiinta un modest atelier de legatorie, cu dotare precara, dar care a reusit adevarate minuni, reconditionand o cantitate apreciabila de documente, efortul financiar fiind aproape inexistent. - Totusi, pentru documente cu o vechime de peste cinci sute de ani, nu trebuie niste conditii speciale de pastrare? - Categoric. Nu avem insa nici o posibilitate de influentare a microclimatului. Nici macar aer conditionat. Daca ma intrebati, de altfel, de dotarea tehnica de care dispune institutia noastra, in minte imi vine raportul catre superiori al unui chestor de politie din perioada interbelica. Acesta mentiona: "incercand a va descrie situatia in care ne aflam, pana si condeiul se simte umilit". Din pacate, cu tristete o spun, din rusine nu vreau sa fac referire la acest aspect. Constrangerile de natura materiala au facut ca un inceput promitator (adoptarea sistemului informational pe alti suporti decat cel clasic, inca in deceniul al saptelea al secolului trecut) sa intre intr-un con de umbra. Avem detectoare de fum in depozite, detectoare de umiditate, dar cam atat. Avem insa noroc ca documentele vechi sunt scrise pe pergament, iar acesta rezista. - Cine vine la dumneavoastra? - Vin cei care solicita acte de proprietate, dar si cercetatori. Avem acum in jur de 1500 de solicitari de eliberari de acte, dar acestea fac mai mult decat dublul lor in primii ani de dupa Revolutie, pentru ca sunt mai greu de satisfacut. Sunt acte pe care le gasim greu. De exemplu, in actul de vanzare era trecut doar numele vanzatorului unui bun. Or, cel care il solicita este un mostenitor al cumparatorului. Daca acesta nu stie numele vanzatorului, actul se gaseste cu mare greutate. Universitarii si cercetatorii gasesc un fond documentar unic pentru informatiile legate de Comisia Europeana a Dunarii si de Comisia Mixta a Prutului, mai ales dupa desfiintarea fondurilor speciale si a fondurilor secrete, dupa 1989. Este vorba despre fonduri scoase integral din cercetare. In acest moment, din punct de vedere al accesului la informatia cuprinsa in documentele de arhiva depasim normele internationale in vigoare. Totusi, nu sunt multi cei care vin in arhiva. Ne-ar face mare placere ca stud entii de la Universitatea "Dunarea de Jos", Facultatea de Istorie, sa isi aleaga lucrari de licenta referitoare la istoria locala, pentru ca avem o multime de documente. Noi ii asiguram de toata solicitudinea noastra. - Cati angajati aveti? Puteti face fata cererilor? - Personalul DJAN este compus din 13 salariati, 7 cu studii superioare si 6 cu studii medii. Imi place sa cred, de fapt sunt ferm convins, ca aceasta diferentiere este numai de ordin statistic, pentru ca, in realitate, suntem o mare familie. Profit de prezenta in coloanele ziarului dumneavoastra ca sa le aduc multumiri in mod public pentru eforturile pe care le fac pentru a pastra, conserva si valorifica documentele de arhiva. Si cred ca nu sunt singurul care trebuie sa le multumeasca. - Ce va doriti, ca director al DJAN? - Sper intr-o redimensionare a colaborarii institutiei noastre cu institutiile culturale, administrative si economice, pe linia acordarii asistentei de specialitate, a indrumarii si valorificarii documentelor de arhiva. Arhiva a fost, este si va ramane in slujba comunitatii, intreaga activitate depusa de aceasta constituindu-se intr-un garant.

În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An 15, nr. 4329, 12 feb. 2004 : fotogr. ─ [sl]: [sn], [sa]

CRÎNGANU, Nicoleta, profesor, jurnalist (1965-)

651.5

930.25