- "Tot ce ne propunem reuşim" [Resursă electronică] : Interviu
-
Tipul înregistrării: Text tipărit: analitic (parte componentă)
Autor: Durbacă, Alina, jurnalistă (1970-) Intervievat: Ioniță, Nicoleta-Dana, profesoară (1950-) Responsabilitate: Alina Comşa-Durbacă Limba: Română În: Evenimentul zilei [Resursă electronică]/ Evenimentul zilei : Versiune electronică a serialului "Evenimentul zilei". An. 11, nr. 3771, 23 iun. 2004 : fotogr. Subiect: Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" Galaţi Subiect: interviu Subiect: profesori de limbă engleză Subiect: profesori gălăţeni Subiect: Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Galați Sumar sau abstract: Profesoarei Nicoleta Ionita i-au trecut prin mina peste 10.000 de elevi galateni O vorba spune ca e "mai bine sa fii vultur o ora decit cioara toata viata". Profesoara Nicoleta Ionita, de la un colegiu galatean care a dat cele mai bune rezultate la competitiile internationale, are o alta strategie: ea isi invata elevii sa fie toata viata vulturi, sa isi doreasca sa se afle printre cei mai puternici oameni ai lumii si sa ajunga pe propriile lor picioare. Nicoletei Ionita i-au trecut prin mina peste 10.000 de elevi galateni. Multi dintre scolarii care i-au cerut sfatul sint acum oameni in toata firea. Profesor de engleza la Colegiul National "Vasile Alecsandri" din Galati, Nicoleta Ionita este un dascal pe care si l-ar dori orice elev. Povestea carierei ei a inceput cu multi ani in urma. A absolvit acum 30 de ani Universitatea din Bucuresti, Facultatea de limbi germanice, Sectia engleza-romana. A inceput cariera facind naveta la tara, predind la o scoala aflata la 60 de kilometri de Iasi, patru materii, printre care educatie fizica. Ca sa se protejeze de gerul din c lase, scria la tabla purtind manusi. Cind pleca de la scoala, auzea lupii urlind in padurea de linga statia de autobuz. Dupa sase ani si-a dat demisia. Urmatorii 12 ani a fost suplinitoare. Desi a avut mai multe optiuni, nimic nu a putut-o determina sa renunte la invatamint. De 17 ani preda la Colegiul National "Vasile Alecsandri" din Galati. Sinteti un alt fel de profesor, stiu ca faceti dintr-o ora de curs un spectacol, un eveniment. Sinteti, as spune, profesorul pe care si l-ar dori orice copil. Elevii dumneavoastra va considera un bun prieten, dar ei stiu ca puteti fi si dura si ati capatat respectul lor. Cum reusiti sa stabiliti o astfel de relatie? Profesorul de limba engleza este un alt fel de profesor, are o perspectiva mai larga prin formatia sa, depasind mult spatiul clasei, mergind mult dincolo de manual, putind sa transforme orice ora intr-un eveniment, intr-un eveniment semnificativ. Nu orice elev doreste un profesor ca mine. Cel care ma respinge este pentru mine o provocare. Eu dau maximul din ceea ce pot si astept maximul. Pot insa sa-i numar pe degete pe cei care nu au inteles atitudinea mea. Ei ma accepta pentru ca ii respect, nu le neg identitatea si ma folosesc de ea pentru a-i face sa-si dezvolte increderea in ei astfel incit sa-si proiecteze viitorul in mod realist, folosindu-si resursele la maximum. La orele dumneavoastra, competitia este un element de baza. Stiu ca se nasc adevarate dispute intre copii, fiecare dorind sa demonstreze ca este cel mai bun. Elevii mei iubesc competitia cu ceilalti, dar mai ales cu ei insisi. Ei au nevoie de o confirmare, iar confirmarea trebuie sa vina din suflet, sa fie onesta. Eu controlez elevul cu dragostea mea pentru meseria de dascal. Va considerati un profesor modern? Multi elevi se pling de faptul ca dascalii lor nu reusesc sa ii faca sa iubeasca obiectul pe care il predau. Ati avut atitea generatii, ati reusit sa tineti pasul cu toate schimbarile impuse de adolescenti? In ciuda virstei mele, care oricum nu ma preocupa fiindca nu are in nici un fel legatura cu ceea ce fac, cred ca am tinut pasul cu toate schimbarile. Fiecare generatie este diferita, are propria sa identitate. Ca profesor trebuie sa urmaresti diferentele. Parintii sint acum mult mai apropiati de problemele adevarate ale copiilor lor, dar nu inca suficient de dispusi sa inteleaga transformarile prin care trec. Mai exista o bariera destul de serioasa intre generatii. Mi se repeta de multe ori ca sint dura, totusi relatia mea cu elevii este mai consistenta decit se crede. Ceea ce ei n-ar recunoaste acasa o fac cu usurinta in fata mea, pentru ca nu ma mir daca o fetita vine sa-mi spuna ca este insarcinata sau transsexuala. Daca profesorul este cu adevarat onest in relatia cu elevul, el nu da verdicte, nu acuza, ci incearca sa inteleaga problema in esenta ei. Dar nu exista si multi profesori care isi fac meseria mecanic, fara suflet si care nu reusesc sa ii faca pe elevi sa iubeasca scoala din simplul motiv ca elevul e considerat un "nimeni" care nu are dreptul la pareri personale? Mai sint unii profesori care considera meseria de dascal o meserie ca oricare alta, ca de exemplu cea de functionar. Elevul nu este o rubrica intr-un catalog, este materie vie, sensibila, inteligenta care nu se contabilizeaza in cifre, date sau statistici. Elevul se poate contabiliza doar emotional. Numai daca reusesti sa faci asta esti un dascal adevarat. Ce ar trebui schimbat in actualul sistem de invatamint? Ar trebui oare umblat la mentalitate? Nu sint chiar foarte multe lucruri de reprosat. Si am sa va spun cum vad eu problema pornind de la un articol pe care l-am citit despre atitudinea americanilor in privinta educatiei. In Congres s-a pus problema daca sa se faca o schimbare radicala in sistemul de invatamint american, ceea ce ar insemna costuri foarte mari, sau sa se importe inteligenta. Majoritatea a optat pentru cea de-a doua varianta. In Romania situatia este invers. Sistemul nostru de invatamint preuniversitar nu este perfect, dar este foarte bun. Daca am avea si fondurile necesare, s-ar rezolva foarte multe probleme de care ne lovim. Nu trebuie insa sa uitam ca traim intr-o tara in curs de dezvoltare, care nu-si poate permite cheltuieli foarte mari de la buget. De ce nu se imbunatateste situatia? Pentru ca romanul a fost invatat ca guvernul, statul trebuie sa-i dea, ca el are dreptul. "Merg foarte mult pe intuitie si inspiratie" Dar s-ar putea aduce citeva imbunatatiri... Daca ii intrebi pe copii, acestia ar avea multe de spus. Ce spun elevii dumneavoastra? Discutind cu ei, am cazut de acord ca in clasa a XII-a, in locul celor 14-15 obiecte, ar trebui sa se studieze doar 7-8. S-ar evita astfel situatia de compromis la care se ajunge in pragul bacalaureatului. Elevii ar studia tot atitea ore pe saptamina, numai ca s-ar pregati intens pentru examenul final, care ar cistiga in seriozitate, si pentru examenul de admitere la facultate. Impartirea anului scolar in doua semestre vi se pare o decizie inspirata? Elevii se pling ca semestrele sint prea lungi... Nu cred ca este o decizie foarte inspirata. Semestrul al doilea este extrem de lung si obositor atit pentru profesori, cit si pentru elevi. In vacanta de primavara, in una dintre cele doua saptamini, se tin olimpiadele nationale. Din clasa mea de 28 de elevi, au participat sapte. S-au intors cu premii si mentiuni, dar si foarte obositi, si ii astepta perioada de pregatire pentru bacalaureat. Ei nu au avut cind sa se odihneasca. Aveti metode diferite de predare? Stiu ca insistati pe stimularea personalitatii fiecarui elev. Nu trec cu vederea straduinta elevului, progresul cel mai mic pe care il face. Merg foarte mult pe intuitie, pe inspiratie si ma adresez la ceea ce este frumos in copil. Gindesc pozitiv, I think big - adica asez tintele foarte sus fara sa folosesc conditionalul politetii, al falsei modestii si cu atit mai putin conditionalul indoielii, al incertitudinii. Increderea lor in mine se datoreaza faptului ca tot ceea ce ne propunem reusim. Fostii elevi spun ca i-ati invatat sa nu le fie rusine sa munceasca. In strainatate au mai multe sanse de afirmare? Munca nu este o rusine. La noi se poate intimpla ca o tinara ca Albu Cristina, care a concurat pe 25 de locuri, cu 25,5 candidati pe loc la Stiinte Europene, de exemplu, sa faca practica la o ambasada servind la un dineu oficial. A fost cit se poate de firesc ca, dupa terminarea facultatii, absolventa sa opteze pentru un Masterat la Universitatea Windsor (Oxford - U.K.). Daca insa in SUA esti studenta la jurnalism, poti aparea pe unul dintre canalele cele mai vizionate, intervievind candidatii la presedintie, cum i s-a intimplat Gabrielei Debita, colega de clasa a Cristinei. Discrepantele sint mari, mult prea mari. "Romanul critica, dar e zgircit cu laudele" Aveti foarte multi elevi cu rezultate deosebite, olimpici sau care au obtinut punctaje maxime la testele internationale. Sint ei recompensati asa cum ar trebui? Acesta ar fi un alt aspect. Romanul critica cu patima, dar este foarte zgircit cu laudele. In SUA, un candidat care ia la SAT un scor de 1600/1600 este primit de presedinte in Salonul Oval, la Casa Alba. Foarte aproape de aceasta performanta atit la matematica, fizica, chimie, cit si la limba engleza au fost si fostii nostri elevi. Ce se intimpla in Romania in aceasta privinta? Nimic. Atit americanii, cit si vest-europenii investesc in inteligenta, o cultiva, o folosesc, dar o si respecta. La noi, astfel de rezultate trec neobservate. Ati avut rezultate de exceptie cu elevii dumnevoastra. Cind ii spun unui copil ca e destept, inseamna ca si este. In ultimii cinci ani, din cei 430 de elevi ai mei, 300 au trecut Examenul Cambridge la nivel avansat si peste 90 au luat acelasi examen, dar la nivel de performanta (aproape de nativ). 50 dintre fostii mei elevi studiaza in SUA si in Europa. Anul acesta, dupa cum stiti, am facut echipa cu 30 din 33, dar si cu profesori eminenti de matematica, fizica si chimie. Da, cred ca e foarte bine spus, profesorii colegiului nostru fac echipa cu elevii. Ceea ce noi am facut a fost sa punem in miscare un potential extraordinar. Si, cum am mai spus, acesta este, in fond, un demer Clasificare: 371.124 Clasificare: 373.5
Evaluări
- Adaugă un comentariu şi faci cunoscută opinia ta!
Exportă
Filiala de unde se ridică