Biblioteca Județeană "V.A. Urechia" Galați
Catalogul conține  747807  titluri și  1118021 exemplare

  • Un constructor împătimit [Resursă electronică] : Interviu cu Corneliu Istrate, posesor a 14 milioane de dolari
  • Tipul înregistrării: Text tipărit: analitic (parte componentă)
    Autor: Istrate, Corneliu
    Reporter: Stancu, Aurel, prozator, poet, ziarist (1954-)
    Fotograf: Caburgan, Vasile
    Responsabilitate: Aurel Stancu, Foto: Vasile Caburgan
    Limba: Română
    În: Viaţa liberă [Resursă electronică]. An. 16, nr. 4883, 24 nov. 2005 : fotogr.
    Subiect: afacerist
    Subiect: construcţii civile
    Subiect: construcţii-montaj
    Subiect: firme de construcţii
    Subiect: intervievaţi
    Subiect: interviu
    Subiect: oameni de afaceri
    Sumar sau abstract: Corneliu Istrate are 56 de ani, doi copii, este inginer electro-energetician si posesorul unei averi, conform revistei Capital, de 12-14 milioane de dolari. Grupul de firme pe care îl patroneaza îsi desfasoara activitatea în constructii, numara peste 2000 de angajati. Un salariu mediu brut pe care îl încaseaza un angajat al acestor firme este de noua milioane de lei. Are un program extrem de riguros: în fiecare seara la 21,30 se culca si la ora 5,00 e în picioare. Despre averea sa spune doar atât: "E la vedere!" - Americanii spun sa nu întrebi cum au facut primul milion de dolari. La români aceasta întrebare este cruciala... - In America e altfel. Am facut foarte greu primul milion. Si a contat si primul milion de lei încasat. In '90 am avut curajul sa încep o afacere mica, pe partea de comert, asa cum era atunci. Anul urmator am trecut pe productie si m-am apucat de ceea ce stiam sa fac, de ceea ce lucrasem 25 de ani. - Haideti sa dezvoltam. Succesul s-a bazat pe munca, pe noroc, pe conjunctura, pe relatii?... - Greu de raspuns. Eu nu sunt omul care sa folosesc vorbe mari. Adevarul e ca, pentru a avea succes în afaceri în România, este nevoie de o combinatie cu toate cele pe care le-ati enumerat, fara a putea spune care e ordinea, cu o exceptie. Pe primul loc e, totusi, munca. Ai nevoie si de sansa si de inspiratie, de stiinta de a-ti alege colaboratorii. Pentru mine, lucrul în echipa e o conditie esentiala a succesului. - Cum e sa dai 2000 de salarii? - E dificil, evident. Cea mai grea treaba e sa încasam productia realizata. Anul acesta, cel putin în prima parte, am avut dificultati mai multe decât de obicei. Am gasit solutii originale si am reusit sa salvam întreaga structura de personal. Pe profilul de constructii civile a scazut foarte mult activitatea în prima parte a anului. Atunci m-am orientat si am cumparat blocurile începute si abandonate de Sidex. Am facut credit în banca ca sa pot finaliza lucrarile si am reusit în patru luni sa predam 50 de apartamente, la cheie. Stiu ca aici au fost multe comentarii, în afara realitatii. Nu am facut o afacere mare cu blocurile Sidex, ci, pur si simplu, am salvat locurile de munca ale angajatilor mei. E adevarat ca nici nu pierd. - Credeti în Dumnezeu? - Total. Ce as fi, ce as face daca Dumnezeu nu ar fi în sufletul meu? Presa a si comentat faptul ca am ajutat multe bise-rici, ca am construit o biserica... - Oamenii bogati sunt, de regula, zgârciti? - Daca faceti aluzie la mine, ati gresit. Actele mele caritabile depasesc bugetul aprobat de lege, întrucât e vorba de o cheltuiala deductibila. Am ajutat de câte ori am putut, însa nu ma las escrocat. - Sunteti obsedat de bani? - Imi plac investitiile. Nu cheltuiesc banii pe vicii. Imi place sa construiesc, sa dezvolt, averea mea e la vedere. Investitiile mele sunt deosebite. Permanent cumpar un utilaj, fac o cladire. Deci bag banii în productie. - Apropo de vicii, aveti curajul sa ne dezvaluiti unul? - Depinde ce întelegeti prin vicii. Daca va gânditi la cele clasice: bautura, femei, jo-curi de noroc, nu am tangenta cu asa ceva. Daca va referiti, însa, la obiceiurile mele, repet, sunt obsedat de investitii. - Nu v-am vazut la Otelul si nici la teatru... - Ei, aici e unul din regretele mele: lipsa timpului. Inainte de '89 eram la toate meciurile cu Otelul, în tribuna. Acum, nu fac decât sa citesc presa si sa urmaresc actualitatile. Tot timpul îmi este mâncat de afaceri. - In afacerile dumneavoas-tra relatia cu omul politic e esentiala? - Depinde de relatie. Daca e una de prietenie, e normala. Daca e una de interes, e anormala. Nu vorbesc în numele altora. Nu cred, însa, într-o relatie cu un om politic bazata numai pe interes. - De ce sunteti împotriva topului facut de revista Capital? - Modul cum prezinta cei de la Capital lucrurile, dupa mine, este incorect. E adevarat, cifrele luate de la Registrul Comertului, sunt reale. Dar ce reprezinta aceste cifre, în sine, nu este interpretat. Sau este eronat interpretat. Am 14 milioane de do-lari, dar nu în bani cash, ci în tot felul de investitii a caror soarta se poate schimba oricând. - Va mai sperie ceva, la banii acestia? - In plan pesonal, nu. Imi doresc doar sanatate. Legat de afaceri, în România, nu s-a creat înca acea soliditate a mediului de afaceri, încât sa crezi ca ai nevoie doar de munca si de responsabilitate. Grijile privind investitiile sunt multiple. Acestea trebuie sa produca. Pot stagna, dar nu pot fi oprite. - De ce nu apar la Galati si alti miliardari? - Sunt. Si multi. Dar, o parte dintre ei nu investesc. Repet, averea mea e la vedere. Nu vreau sa fiu interpretat, dar milionari în dolari, la Galati, sunt si altii, în afara de cei din top. - Banii v-au adus fericirea? - Un om bogat e altfel decât un om sarac. Are griji mult mai multe si, evident, satisfactii mult mai multe. Eu am si familia de partea mea. Asa ca, pot sa spun ca sunt destul de multumit.
    Clasificare: 624.01
    Clasificare: 693.8
    Clasificare: 821.135.1-92
Evaluări
Exportă
Filiala de unde se ridică
Vă rugăm să schimbaţi parola